A ucis din gelozie! Instanța l-a trimis pentru 22 de ani după gratii

Ani grei de pușcărie a primit un tânăr din Bistrița, pe nume Gabor Walter, care, din cauza geloziei, a luat viața unui alt tânăr. Cu două luni înainte de a comite această faptă, Gabor tocmai ieșise din închisoare, după ce a fost condamnat la 3 ani cu executare  pentru tâlhărie calificată, deoarece în 2019 jefuise niște minori. Acum Tribunalul Bistrița-Năsăud l-a trimis după gratii pentru 22 de ani.

Tendințele infracționale ale lui Gabor Walter au ieșit la iveală de la o vârstă fragedă, el comițând mai multe tâlhării asupra unor persoane, în special copii. Fiindcă faptele au fost comise pe când era minor, a scăpat basma curată. Nu și în 2019, când a fost condamnat pentru tâlhărie calificată, deși faptele au fost comise în 2015, tot asupra unor minori.

A tâlhărit niște copii, dar Judecătoria Bistrița a vrut să-l lase liber

Și în acest dosar a fost la un pas să fie liber, instanța de la Judecătoria Bistrița dovedindu-se extrem de indulgentă cu Gabor, pe motiv că “are mari carențe în educație, și provine dintr-un mediu social de unde nu a primit exemple pozitive de comportament”.

„Instanța are temerea că odată încarcerat acest inculpat va continua panta infracțională, fiind de notorietate care sunt exemplele umane de care se va lovi în mediul carceral. În condițiile în care procesul de formare psihică și intelectuală, procesul de maturizare a inculpatului nu au fost finalizate, la vârsta de 19 ani fiind totuși încă un copil, instanța apreciază că mai potrivit ar fi ca inculpatul să nu execute pedeapsa de 3 ani închisoare în regim de detenție, ci sub strictă supraveghere. Astfel s-ar crea condițiile propice unei bune dezvoltări ale inculpatului, în acord cu valorile protejate de societate .

Din toate motivele menționate mai sus, instanța apreciază că se impune, pentru atingerea scopului preventiv și educativ, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani , termenul maxim ce poate fi fixat de instanță”, a decis Judecătoria Bistrița, în 2019.

Curtea de Apel Cluj l-a trimis după gratii

Bineînţeles, procurorii au atacat cu apel sentința, la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au decis să îl trimită după gratii pe Gabor.

“Potrivit art. 7 4 din Codul penal , la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate. (…)

Sub aspectul individualizării pedepselor în speță, trebuie efectuată o justă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 7 4 Cod penal , ținându-se cont de gradul de pericol social, în concret ridicat al faptelor comise agravat de circumstanțele reale ale săvârșirii lor, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră cu privire la fapta comisă, nu posedă antecedente penale, așa cum rezultă din fișa de cazier și nu este încadrat în muncă. A uzat de procedura simplificată de soluționare a cauzei, beneficiind de reducerea pedepsei cu 1/3.

Nu poate fi omis faptul că inculpatul a săvârșit două infracțiuni de tâlhărie asupra a două victime minore de 12 și 14 ani, pe care le-a deposedat prin violență de sume de bani. Mai mult, anterior comiterii acestor două fapte, inculpatul a mai fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de tâlhărie calificată, în data de 10 noiembrie 2015, aspect care pune în evidență faptul că inculpatul persistă în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, deoarece nu are un loc de muncă și nu posedă venituri materiale pentru a-și asigura traiul zilnic, ceea ce conferă faptelor un pericol social sporit.

Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. (…)

Faptele sunt neîndoielnic grave și s-au repetat, ținând cont de săvârșirea unei alte infracțiuni de tâlhărie în luna noiembrie 2015 , astfel că în operația complexă a individualizării tratamentului penal, curtea va ține seama că acțiunea inculpatului a avut drept consecință o stare de pericol pentru patrimoniul persoanelor fizice și sănătatea lor, împrejurări care coroborate cu persoana inculpatului, care nu are un loc de muncă și își asigură veniturile zilnice din activități infracționale, demonstrează că resocializarea sa viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme care s ă fie în deplin acord cu normele de conduită în societate și care să apere persoanele fizice și patrimoniul acestora de orice vătămare din partea altor persoane.

Față de modul de săvârșire a fapte lor , cuantumul pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicate de Judecătoria Bistrița, asigură realizarea concretă a scopurilor pedepsei, iar executarea sa, prin privare de libertate, va da posibilitate inculpatului Gabor, ca prin programele educaționale desfășurate și în mediu închis, cu valorificarea aptitudinilor sale, să conducă, chiar și prin restrângerea libertății presupusă de o asemenea modalitate de executare la conștientizarea consecințelor fapte lor sale, în vederea unei reinserții sociale reale a acestuia.

Cuantumul sancțiunii nu se impune a fi redus față de gravitatea fapte lor comise, consecințele acestora, rezonanța în comunitate și a reacției pe care societatea prin organele judiciare trebuie să o aibă, față de săvârșirea unor asemenea infracțiuni.

Executarea pedepsei prin privare de libertate, sancțiune aplicată de Curte, va constitui un avertisment adecvat pentru inculpat, față de reprobabilitatea fapte lor sale și îi va crea o atitudine potrivită față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială, pe care le-a încălcat cu brutalitate.

Este demn de remarcat că inculpatul a manifestat regret în fața instanței de judecată, față de infracțiunile comise , dar nu a acoperit daunele provocate victimelor , aspecte care vor fi avute în vedere de către Curte, la alegerea modului de executare a pedepsei.

Din piesele dosarului, nu a rezultat că inculpatul a conștientizat propriile acțiuni și gravitatea infracțiuni lor pentru care este judecat, lipsind exersarea asumării responsabilității în mod real, pentru propriile fapte.

Consolidarea resurselor personale trebuie să vizeze în egală măsură și dobândirea unor percepții corecte a rolului pedepsei, pentru a preîntâmpina accentuarea sentimentelor și manifestărilor de frustrare, generate de inserția sa în mediul carceral. Toate aceste aspecte, necesită o intervenție de lungă durată și centrată pe conștientizarea motivelor care au determinat infracțiunile , înțelegerea legăturii de cauzalitate dintre comportamentul său și consecințele grave produse – vătămarea patrimoniului minorilor , controlul furiei și identificarea unor noi modalități de comportare în societate. Gestionate corespunzător, acestea ar putea constitui resurse interne pe care inculpatul Gabor s-ar putea baza în viitor”, a arătat Curtea de Apel Cluj în motivarea sentinței pronunțată în 2019.

Drept urmare, tânărul a fost trimis să-și ispășească pedeapsa după gratii, la Penitenciarul Bacău, de unde a ieșit în iunie 2022.

De la tâlhărie la crimă a fost doar un pas

Perioada petrecută după gratii nu i-a fost învățătură de minte pentru a-și stăpâni impulsurile violente, iar după două luni de la liberare a comis o nouă infracțiune. De data aceasta una foarte gravă: omor.

Totul s-a petrecut pe fondul geloziei, din cauză că, în timp ce-și ispășea pedeapsa în Penitenciarul din Bacău, concubina sa intrase în relație cu un alt tânăr.

După ce a revenit acasă, concubina a revenit la el, însă acest fapt a iscat o stare conflictuală între Gabor și celălalt tânăr, care a ajuns la punctul culminant pe data de 26 august anul trecut. Gabor s-a întâlnit cu rivalul său la amiază, în zona “La Betoane” din Viișoara, celălalt tânăr fiind însoțit de mama sa, tatăl vitreg și de sora sa minoră.

Gabor s-a dus la tânăr și după un schimb de replici a scos cuțitul și a lovit.

“Inculpatul s-a deplasat la victima XX şi, în urma unui schimb de replici care aveau legătură cu martora A.A., inculpatul Gabor Walter a scos un cuţit tip briceag, cu care a lovit victima de trei ori, cauzându-i trei leziuni înjunghiate în zona abdominală, zona coapsei şi mâna stângă.

La locul comiterii faptei a alergat martorul B.B. care, împreună cu celelalte persoane care se aflau de faţă, au intervenit între victimă şi inculpat, astfel că victima a reuşit să fugă din acel loc. Aceasta s-a deplasat la (…) unde, din cauza leziunilor suferite şi a cantităţii mari de sânge pierdute, şi-a pierdut cunoştinţa, fiind găsită în această stare de către lucrătorii Serviciului Județean de Ambulanţă Bistrița-Năsăud”, au arătat procurorii în rechizitoriu”, se mai arată în documentul citat.

Tânărul înjunghiat a fost transportat la spital și supus unei intervenții chirurgicale, însă după cinci zile a decedat.

“Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1858/II/a/27/2022 întocmit de către Serviciul Judeéan de Medicină Legală Bistriá-Năsăud s-a concluzionat că numitul X.X., prezenta leziuni traumatice care s-au putut produce prin mecanismul de tăiere-înţepare (înjunghiere) cu un corp tăietor-înţepător (cel mai probabil cuţit), în condiţiile stabilite de organele de anchetă judiciară, leziuni traumatice care au necesitat 45-50 zile de îngrijire medicală, şi care au pus în primejdie viaţa numitului X.X., putând data din 26.08.2022 (…).

La data de 31 august 2022, orele 20:15, în timp ce se afla internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistrița, victima X.X. a decedat (…).

Prin raportul de expertiză medico-legală (autopsie) nr. 1961/III(…) întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Bistrița-Năsăud s-a concluzionat că moartea numitului X.X. a fost violentă, datorându-se insuficienţei multiple de organ consecutivă şocului hemoragic şi stopului cardio-respirator resuscitat tardiv, urmare a multiplelor plăgi înjunghiate; leziunile traumatice s-au putut produce la data de 26.08.2022 prin lovire activă repetată cu corp tăietor-înţepător, în condiţiile stabilite de ancheta judiciară, între leziuni şi deces existând legătură de cauzalitate, moartea putând data din 31.08.2022”, se mai arată în rechizitoriu.

A lovit și a fugit

După ce și-a înjunghiat rivalul, Gabor a fugit și s-a ascuns până seara târziu, când s-a predat. Nu înainte de a-și arde hainele cu care fusese îmbrăcat în momentul comiterii faptei.

După ce a ajuns pe mâna anchetatorilor, Gabor a susținut că victima era înarmată cu un par, cu care se pregătea să-l lovească. În plus, la un moment dat, tânărul și-ar fi băgat mâna în buzunar la un moment dat,  astfel încât Gabor a crezut că acesta va scoate un cuțit.

Nici anchetatorii, dar nici instanța nu au crezut un astfel de argument.

“Susţinerile inculpatului, în sensul că victima ar fi fost înarmată cu un cuţit sau par, ceea ce l-ar fi determinat să-i aplice acesteia lovituri cu cuţitul, nu sunt confirmate de niciuna din probele administrate în cauză.

Astfel, niciunul din martorii audiaţi în cursul urmăririi penale nu arată că şi victima ar fi fost înarmată cu un cuţit, nici măcar martorul F.F., martor ocular care s-a deplasat anterior împreună cu inculpatul cu căruţa în zona „La betoane” şi care, aflat în imediata apropiere a locului conflictului, auzind strigăte, arată că a fugit «direct acolo. În timp ce alergam, l-am văzut pe Gabor Walter (…), care avea un cuţit în mână şi cu cuţitul l-a lovit pe numitul X.X. în zona picioarelor, piciorul stâng din câte îmi amintesc. Posibil ca Gabor Walter (…) să-i fi aplicat mai multe lovituri de cuţit lui X. X .până am intervenit eu să-i despart. Eu când am ajuns la cei doi, m-am băgat între ei cu intenţia de a-i despărţi. X. X. a profitat de faptul că eu am intervenit şi a fugit şi l-am văzut intrând în scara blocului cel mai apropiat de chioşcurile alimentare».

În cursul cercetării judecătoreşti, întrebat fiind dacă cunoaşte ca victima să fi purtat cuţit în mod regulat la el, acelaşi martor arată că ştie că îl avea înainte de eveniment dar „amu, când o fost conflictul, nu; de la un timp nu mai umbla cu briceag” – (…). De altfel, la o privire mai atentă asupra declaraţiilor inculpatului se poate observa că nici măcar acesta nu a susţinut că victima ar fi fost înarmată cu un cuţit la momentul altercaţiei ci că aceasta a fost doar temerea sa, inculpatul, potrivit propriilor susţineri din cursul urmăririi penale (luate în chiar ziua următoare incidentului violent), doar a crezut că victima este înarmată”, se arată în motivarea instanței.

Faptă cumplită, pedeapsă pe măsură

La finalul procesului, care a decurs foarte repede în comparație cu alte cauze, în mai anul acesta, Gabor Walter a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud la 22 de ani de închisoare, fără a i se reține vreo apărare sau vreo circumstanță atenuantă, așa cum a sperat el.

“La individualizarea pedepsei principale, instanţa a avut în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptei, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecinţelor – abordarea victimei de către inculpat pe fondul geloziei şi agresarea fizică a acesteia cu cuţitul, în mijlocul zilei, în plină stradă; natura şi gravitatea rezultatului produs – agresiunile exercitate de inculpat conducând în final la decesul victimei; conduita după săvârşirea infracţiunii- inculpatul părăsind locul săvârşirii faptei, dând foc hainelor cu care fusese îmbrăcat, pentru că erau pline de sânge, nefiind găsit de către organele de poliţie până în seara zilei de 26.08.2022, în jurul orelor 21:00, când s-a deplasat la locuinţa sa de pe str. Valea Stegii şi a apelat serviciul de urgenţă 112, comunicând faptul că doreşte să se predea; s-a avut în vedere totodată starea de recidivă postexecutorie în care a fost săvârşită fapta, inculpatul exercitând actele de agresivitate deosebită la doar două luni de la eliberarea sa din penitenciar, la termen, din executarea unei pedepse cu închisoarea aplicată tot pentru săvârşirea de infracţiuni cu violenţă, tâlhărie; instanţa a avut în vedere totodată şi poziţia procesuală exprimată de inculpat, de recunoaştere nuanţată a săvârşirii faptei de omor, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de textele legale din Codul penal pentru infracţiunea de omor (de la 10 la 20 de ani) şi interzicerea exercitării unor drepturi, majorate cu jumătate, conform prev. art. 43 alin. 5 C.pen..

Instanţa nu poate reţine în cauză aplicabilitatea prev. art. 396 alin. 10 C.pr.pen., în sensul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în ciuda poziţiei manifestate de inculpat, de aşa-zisă recunoaştere a săvârşirii infracţiunii, întrucât în fapt inculpatul nu a recunoscut în faţa instanţei starea de fapt descrisă de procuror în cuprinsul rechizitoriului, încercând să minimalizeze propriile acţiuni, dând vina pe victimă, care, în susţinerea inculpatului, neconfirmată nici măcar de o probă din totalul celor administrate, ar fi dus mâna la buzunar, ca şi cum ar vrea să scoată un cuţit, sau chiar mai mult, ar fi fost înarmat cu o botă. Ori, după cum în mod argumentat, cu trimitere la probele administrate în cauză, s-a reţinut mai sus, în motivarea stării de fapt reţinută în cauză, niciuna din probele administrate pe parcursul procesului penal nu confirmă susţinerile inculpatului.

Nu poate reţine instanţa la individualizarea cuantumului pedepsei nici circumstanţele atenuante invocate în apărare de apărătorul desemnat din oficiu, constând în aceea că inculpatul s-ar fi aflat sub imperiul unei emoţii puternice, a stării de gelozie şi de teamă resimţită faţă de victimă întrucât, potrivit declaraţiilor în cauză, şi nu numai, ulterior liberării concubina inculpatului s-a reîntors la acesta, iar în ziua agresiunilor, inculpatul, care venise în zonă cu căruţa împreună cu mai multe persoane, a fost cel ce s-a deplasat la victimă pentru a «clarifica» lucrurile, şi nu invers (…).

Pentru toate cele de mai sus, apreciază instanţa că pedeapsa de 22 de ani de închisoare cu executare, amplasată undeva la mijlocul noului interval de pedeapsă (obţinut ulterior majorării cu jumătate datorită stării de recidivă), este cea în măsură a asigura scopul pedepsei în cauză, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă, prin fapta sa inculpatul aducând atingere valorii sociale fundamentale celei mai importante, respectiv viaţa numitului X.X.”, a notat instanța în motivare.

Sentința tribunalului nu este definitivă, astfel că a fost atacată la Curtea de Apel Cluj.