Un bistriţean dă de pământ cu aleşii municipali! Contractul de salubrizare primit de Supercom, adoptat în Consiliul Local, plin de nereguli

Un bistriţean se opune modului prin care firma de salubritate Supercom a fost „instalată” de aleșii locali, reprezentanţi ai cetăţenilor, să preia serviciul de salubritate în municipiul reședinţă de judeţ. Supercom a „câștigat” acest serviciu, la tarife de câteva ori mai mari decât până acum, impuse cetăţenilor printr-o taxă obligatorie de salubrizare.

Silivan Crăciun, locuitor al Bistriţei, a formulat și înregistrat oficial, săptămâna trecută, o plângere prealabilă către Consiliul Local în care cere revocarea în totalitate a „celebrelor” hotărâri de consiliu local cu numărul 148, respectiv 149, din 2016, prin care companiei Supercom i s-a deschis practic drumul spre locul de „noua regină” a deșeurilor din judeţ.

Taxă discriminatorie prin hotărâre neconstituţională

În plângerea prealabilă înaintată, Silivan Crăciun califică HCL 148/2016 ca fiind neconstituţională. Mai mult, el spune că actul, prin introducerea taxei de salubrizare, este în dezacord și cu prevederile contractului din următoarea hotărâre adoptată de consilieri, respectiv HCL nr. 149/2016.

„Instituirea taxei de salubrizare doar pentru persoane fizice, consider că este o discriminare, producător de deţeuri sunt și persoanele juridice, agenţii economici, instituţii publice”, spune Silivan Crăciun.

„Actul normativ formulat și adoptat, în opinia mea, prezintă mai multe nereguli, încălcări ale legilor la care face trimitere, încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţia României, prin care se spune că cetăţenii sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără privilegii și fără discriminări, și că nimeni nu este mai presus de lege”, mai arată el.

Cine sunt „utilizatorii”?

Că cei care au redactat textul contractului adoptat prin HCL 149/2016 au dat copy/paste de pe textul vechiului contract al firmei Vitalia, ori că au făcut-o din neștiinţă, în opinia semnatarului plângerii prealabile, odată taxa introdusă, ea intră în dezacord tocmai cu prevederile contractului adoptat prin următoarea hotărâre de consiliu.

La punctul 7.2.18 din contract, se spune că ,,în raporturile juridice cu utilizatorii, Operatorul va utiliza contracte de prestare a serviciului, elaborate de autoritatea de reglementare competentă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, a regulamentului serviciului şi a caietului de sarcini specifice acestora”.

Ori tocmai acest aspect nu este clar: cine sunt „utilizatorii”? Unităţile administrativ teritoriale sau cetăţenii?

Se încalcă Codul Fiscal

Silivan Crăciun spune că taxa de salubrizare instituită încalcă și prevederile Normelor metodologice referitoare la taxele speciale, din Codul Fiscal, respectiv articolul 161. Regulamentul de instituire și administrare a taxei speciale de salubrizare, Anexa 1 la HCL 148/2016, preia în mod abuziv conţinutul Legii 273/2006:

,,Art.2 – Conform art. 30 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările și completările ulterioare, taxa specială de salubrizare, instituită potrivit prevederilor prezentei hotărâri  se face venit la bugetul local și se încasează numai de la persoanele fizice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.”

Textul din Legea 273/2006, spune la articolul 30:

• ,,(2) Cuantumul taxelor speciale  se stabilește anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum și pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere ţi funcţionare a acestor servicii.
• (7) Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se încasează într-un cont distinct, deschis în afara bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aprobă de autorităţile deliberative.”

Prevederile sunt clare, această taxă nu poate fi instituită într-o perioadă mai mică de un an calendaristic, fiscal, ea nu este venit la bugetul local.

Muncă voluntară pentru funcţionarii Primăriei

Prin instituirea taxei, rezultă și o reducere a personalului angajat al operatorului, necesar în derularea activităţii economice, sarcini preluate de funcţionarii Direcţiei Economică – Venituri și ai Direcţiei Servicii Publice din cadrul Primăriei. În aceste condiţii, taxa de salubrizare, nefiind venit la bugetul local, pentru funcţionarii primăriei este impusă „o muncă patriotică” în folosul operatorului de salubrizare, o companie privată. O altă neregulă este considerată obligarea cetăţeanului de a depune o declaraţie, pentru instituirea taxelor speciale neexistând nici o prevedere în codul fiscal cu această obligare în sarcina cetăţeanului și cu repercusiuni pentru nedepunere.

Se încurajează indiferenţa, se îngrădeşte reducerea costului…

Cu privire la cuantumul taxei de salubrizare, Silivan Crăciun este de părere că, fiind o urgenţă, mai corect era ca utilizatorii să plătească lunar 6,82 lei, ultimul tarif Vitalia, iar diferenţa să fie suportată din bugetul 2016, în urma unei rectificări bugetare. „Utilizatorii nu sunt vinovaţi de administrarea defectuoasă a acestui serviciu, tariful de 9,90 lei/persoană/lună este cât se poate de nejustificat, nefiind motive care să ducă la acest tarif. Probabilitatea de a încasa mai rapid contravaloarea serviciului pe această perioadă de trei luni, fiind mai mare”, spune el.

Plângerea prealabilă mai aduce în atenţie faptul că cetăţeanul cu venituri suficiente devine indiferent și nu va recicla deșeul, iar cetăţeanului cu venituri mici, chiar dacă urmărește un cost cât mai mic, îi este îngrădită posibilitatea de al obţine.

Taxă de trei ori mai mare, cu posibilitate și de …indexare!

Cu privire la diferenţele de tarif dintre mediul urban și rural, el spune că din statistici reiese altceva, respectiv în mediul rural deșeurile biodegradabile sunt cu 26% mai mari decât în mediul urban. Diferenţa de tarif dintre rural și urban, de la 3 lei la 9,90 lei, este astfel lipsită de logică, la fel cum a fost și creșterea de tarif pentru urban de la 3,50 lei în 2014 la 9,90 lei în 2016. În plus, introducerea taxei în prevederile codului fiscal, obligă și la indexarea anuală, astfel:

,,Art. 491 Indexarea impozitelor și taxelor locale. (1) În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită sumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice.”

Un text votat de două ori, în aceeași ţedinţă!

Silivan Crăciun readuce în atenţie și modul în care a fost adoptată HCL 149/2016, cu încălcarea prevederilor art. 67 din Regulamentul de Organizare și Funcţionare (ROF) al Consiliului Local Bistriţa, preluate din art. 54 din OUG 35/2002, care spune la articolul 67, alineatul (1), că „proiectele de hotărâre  sau propunerile respinse de consiliu nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiași ședinţe”.

Astfel, nu există temei legal pentru reluarea votului indiferent de motive, așa cum s-a procedat în adoptarea prezentei HCL și cum reiese din conţinutul minutei ţedinţei CL din 1 septembrie 2016.

Un monopol păgubos

În concluzie, Silivan Crăciun, în calitate de cetăţean al municipiului Bistriţa, spune că forma contractului aprobat prin adoptarea HCL conţine nereguli care nu pot fi acceptate, conţinutul contractului formulat de ADI Deţeuri ar trebui dezbătut public și ulterior votat de CL Bistriţa. „Cetăţeanul este pus în imposibilitatea de a putea ataca acest contract al asociaţiei, caracterul public fiind îndepărtat. Rugăm a se vedea o parte dintre aceste nereguli  în conţinutul contractului, sau precizări care, obligă la încheierea de contracte cu utilizatorii, caz în care taxa de salubrizare este instituită fără cadru legal”, explică el.

Mai mult, printr-o altă prevedere (,,7.1.3 Operatorul se va bucura de exclusivitatea prestării Serviciului pe raza unităţilor administrativ-teritoriale conform Caietului de sarcini, acordată în baza Hotărârii A.G.A. de atribuire a contractului de achiziţie publică”), chiar dacă este un contract pe o perioadă determinată de trei luni, prin formularea de mai sus se creează un monopol, în afara unui mediu concurenţial aţa cum ar fi firesc. Contractul este considerat păgubos și din prisma reprezentării locuitorilor în ADI Deţeuri, motiv pentru care se solicită o analiză serioasă.