Statele in curs de dezvoltare primesc „aspirina saracului”
ACTA da o grava lovitura medicamentelor generice
Discutiile si protestele pe marginea ACTA s-au concentrat pe limitarea utilizarii internetului si libertatea de exprimare, dar unul din aspectele mai putin cunoscute, dar care s-au putea dovedi extrem de important, este faptul ca limiteaza si chiar scoate in afara legii productia de medicamente generice. Acestea reprezinta, pentru multe state sarace, singura alternativa pentru a asigura tratamentul de baza necesar populatiei. Chiar pentru Romania, compensarea acestor medicamente ridica o semnificativa povara financiara de pe umerii bugetului de sanatate.
Intr-un interviu aparut recent in Dilema Veche pe marginea ACTA, europarlamentarul Renate Weber arata ca ”autocenzura pe Internet ar fi doar un aspect. In egala masura ma preocupa analizele celor de la Oxfam si Médecins Sans Frontières care atrag atentia asupra faptului ca in urma acestui acord medicamentele generice, mult mai ieftine, nu vor mai putea fi produse, ceea ce ar insemna ca vreo doua miliarde de oameni nu vor mai avea acces la medicamente din cauza preturilor prohibitive”.
ACTA nu se refera exclusiv la protejarea proprietatii intelectuale pe internet, ci si la protejarea acesteia in cadrul contrafacerilor fizice de bunuri de consum si la reglementari in privinta medicamentelor generice. Acestea din urma sunt medicamente care copiaza intocmai reteta unui medicament de pe piata, dar sunt vandute sub un alt nume.
Copii mai ieftine
Chiar daca acest subiect a fost umbrit de protestele referitoare la limitarea activitatii pe internet, este o problema care s-ar putea dovedi foarte importanta. Criticul Iulia Popovici arata, intr-un articol pe Critic Atac, care sunt principalele motive pentru care in Romania ar trebui sa conteze prevederile ACTA referitoare la contrafacerea medicamentelor generice. In primul rand, in Romania, compensarea integrala a pretului medicamentelor prescrise se aplica doar genericelor, atunci cand ele exista, iar restrangerea accesului va insemna costuri crescute pentru cei bolnavi.
„Genericele sunt copii, identice si bioechivalente, ale unor medicamente de referinta, pentru producerea carora nu este nevoie de teste clinice (prin urmare, sunt mult mai ieftine decat cele „originale“, pentru ca producatorul nu trebuie sa-si acopere costurile de cercetare), care pot fi manufacturate sub felurite denumiri, in principal, atunci cand patentul si perioada de protectie exclusiva asupra medicamentului de referinta inceteaza (de regula, dupa 9-12 ani de la intrarea propriu-zisa in fabricatie) sau daca detinatorul patentului renunta la acesta”, explica Popovici.
De ce sunt medicamentele generice atat de importante? Piata medicamentelor generice in Europa era in 2005 de 7 miliarde de euro. In Romania, genericele acopereau in 2007 87% din piata si 47% din incasari, fiind un domeniu extrem de atractiv mai ales pentru companiile straine dornice sa investeasca in cumpararea de firme locale producatoare de medicamente. ACTA isi propune sa asigure pe termen cat mai lung monopolul producatorilor de medicamente de referinta, limitand si competitia pe piata genericelor, masuri care, cumulat, vor duce la cresterea pretului medicamentelor pentru romani.
Un comunicat al Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) arata cat de semnificativa este contributia medicamentelor generice pentru disponibilitatea pe scara cat mai larga a tratamentelor in Romania. APMGR sustine ca „problema controlului cheltuielilor cu medicamentele isi va gasi rezolvarea prin utilizarea medicamentelor generice in programele nationale, incluzandu-le pe lista C2. Programele nationale de sanatate utilizeaza anual cea mai mare parte a banilor cheltuiti pe consumul de medicamente, adica aproximativ 65% din fondurile alocate. Asadar, acceptarea substitutiei generice ca solutie pentru lista C2 ar determina cresterea accesului la terapie. Introducerea medicamentelor generice pe listele C2 si schimbarea concomitenta a modului de decontare sunt caile cele mai eficiente de scadere a sumelor investite pentru programele nationale de sanatate”.
Monopolul farmacistilor
Prevederile ACTA sunt doar o oglindire a unor initiative mai vechi ale producatorilor farmaceutici. „Realitatea este ca ne confruntam cu un lobby extrem de agresiv impotriva introducerii pe scara larga a medicamentelor generice dus de grupuri de interese ce au reusit sa stopeze reformele initiate in sanatate. De fapt scaderea cu doar 1% a utilizarii terapiilor generice inseamna o gaura in bugetul de stat sau la pacient de 60 milioane lei. O simulare pe datele reale de piata demonstreaza de exemplu ca utilizarea substitutiei generice in terapia diabetului, ar conduce la economii anuale de 20 milioane euro, bani utilizabili suplimentar pentru reducerea listelor de asteptare a pacientilor ce necesita tratamentul unor boli de o gravitate maxima, unde fiecare zi de intarziere poate echivala cu o condamnare la moarte”, a declarat Dragos Damian, presedinte APMGR.
Organizatia internationala Oxfam avertizeaza ca, daca ACTA intra in vigoare, companiile care produc medicamente accesibile populatiei tarilor in curs de dezvoltare pot fi trimise in judecata si le pot fi confiscate produsele, pentru a se asigura ca marile companii farmaceutice din statele bogate isi mentin suprematia pe piata medicamentelor. „Avand in vedere forma tratatului discutata pana acum – si experienta medicamentelor confiscate recent de Uniunea Europeana – secretomania din jurul acestui acord creeaza ingrijorare ca interesele oamenilor de rand vor fi ignorate”, arata consultantul Oxfam Rohit Malpani.
Uniunea Europeana insista asupra prevederilor care ar impune tuturor statelor care au semnat ACTA sa confiste medicamentele generice si sa aduca in fata instantei companiile care le produc in mod legal in alte state, arata organizatia. Aceste reguli ar putea incuraja marile companii farmaceutice sa isi innoiasca constant patentele pentru a-si asigura monopolul, precum si cresterea preturilor la medicamente, in timp ce importurile paralele ar fi descurajate. Importurile paralele sunt o modalitate importanta prin care un stat poate achizitiona medicamente patentate dintr-o tara care le produce la preturi mai mici.
„Lipsa transparentei este absolut inacceptabila si inmulteste suspiciunile potrivit carora acordul este negociat in prezent in favoarea unor interese restranse. In aceste conditii, putem presupune ca textul final ar putea afecta negativ tarile in curs de dezvoltare si sa schimbe raporturile intre nevoia de a respecta drepturile intelectuale si cea de a oferi tratamente accesibile populatiei sarace”, mai arata Malpani.
Parlamentul European nu se grabeste
Semnele dinspre Parlamentul European nu par sa coincida cu opinia doamnei Weber, care a declarat in interviul mentionat ca la Strasbourg exista un puternic consens impotriva tratatului. Intr-un seminar organizat la 1 martie de catre Parlamentul European, deputatii europeni au dezbatut acest acord cu experti si reprezentanti ai societatii civile. Acestia au discutat, printre altele, argumentele celor care se opun acestui acord impotriva contrafacerii deoarece il considera o amenintare la adresa libertatilor civile si o piedica in accesul tarilor in curs de dezvoltare la medicamentele generice.
Potrivit presseurop.eu, dr. Olivier Vrins, de la Altius Lawyers, a aratat ca „drepturile fundamentale ale cetațenilor europeni nu sunt in pericol din cauza ACTA“. „Extrem de importanta este idea proportionalitatii in echilibrarea drepturilor fundamentale care intra in conflict, in acest caz dreptul la proprietatea intelectuala si dreptul la viata privata, libertatea de exprimare si de informare. Trebuie sa se prevada anumite exceptii si limite la proprietatea intelectuala“, a aratat domnul Vrins.
In ceea ce priveste problema medicamentelor generice, dr. Meir Pugatch, de la Universitatea din Haifa, a aratat ca ACTA nici nu blocheaza accesul la medicamentele generice, nici nu il faciliteaza. ACTA se refera la „medicamentele contrafacute si cele sub standarde, care ar putea fi nocive pentru sanatate. Medicamentele generice sunt legitime“, a spus acesta in cadrul seminarului de la Parlamentul European.
Raportorul David Martin (Grupul Alianței Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European, Regatul Unit), de la comisia pentru comert international, a spus ca sunt necesare mai multe informatii despre ACTA. „Cum vor defini agentiile de frontiera medicamentele contrafacute, prin comparatie cu cele generice, deoarece majoritatea acestora ajung la granita impachetate si etichetate ca cele originale?“, a intrebat dumnealui. „Un proverb englez spune ca diavolul se afla in detalii. Problema ACTA este opusa, diavolul se afla in lipsa detaliilor. Lipsesc informatiile in multe din domeniile asupra carora trebuie sa luam o decizie in final“, a adaugat raportorul David Martin.
Diana Gabor
