Ziua Universală a Iei ne reamintește în fiecare an de cămașa tradițională românească, obiect vestimentar cu care ne mândrim. Ea vorbește de la sine despre propriile noastre origini și rădăcinile pe care le avem. Ia scoate în evidență frumusețea femeii, iar în ultimii ani a început să fie foarte apreciată, inclusiv de generația tânără.
De Ziua Iei, atât femeile, cât și copiii și bărbații poartă cămașă tradițională. În mediu rural, în general, ia este un simbol național și identitar. Cămașa fără poale este denumită ie doar în Oltenia și în Muntenia.
În alte zone din țară, cămașa se întâlnește sub alte denumiri: ciupag sau spăcel în Transilvania, în timp ce în alte zone etnografice, acest obiect vestimentar este denumit cămașă cu poale. În trecut, ținutele erau realizate în mod special pentru anumite sărbători. În sud-estul Dobrogei, în satele de pe limesul dunărean, Oltina, Ostrov, Satu Nou, Seimeni, Capidava, Topalu, Negureni sau Viile, tradițiile românești s-au păstrat nealterate, deși Dobrogea s-a aflat pentru o perioadă îndelungată sub stăpânire otomană. În aceste sate avem mărturii ale costumului tradițional dobrogean așa cum s-a putat el în trecut în aceste sate, a declarat pentru Discover Dobrogea, muzeograful Cerasela Dobrinescu din cadrul Muzeului de Artă Populară Constanța.
Regina Maria a fost prima figură feminină importantă a epocii sale care a redescoperit tradiția românească. Ea a integrat costumul popular în garderoba sa și îl purta atât în țară, cât și în timpul vizitelor pe care le făcea în străinătate. Regina Maria a promovat ia şi portul popular ca brand de ţară şi a generat un adevărat val de influenţă pentru acesta, astfel că toată aristocrația feminină a timpului purta cu mândrie costumele populare românești, de câte ori reprezenta Casa Regală la evenimente.
Există foarte mulți creatori de modă care au fost impresionați de costumul tradițional. Acesta a reprezentat pentru ei o sursă de inspirație. Un exemplu în acest sens, este pictura lui Daniel Rosental, ”România revoluționară”, unde este pictat simbolul românesc, ia. Englezoaica Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti, purta ie și năframă, deoarece îi plăcea mult costumul nostru tradițional. Artiștii acordau o atenție deosebită costumului tradițional românesc și pictau cu multe detalii decorațiunile cămășilor, ale salbelor românești sau maramelor. De cămașa populară românească a fost fermecat și pictorul Henri Matisse, care a realizat 4 picturi reprezentând colecția ”La Blouse Roumaine”.
Este foarte interesant faptul că, deși ne aflăm în secolul XXI, mulți tineri iubesc iile și portul popular și participă cu mândrie la evenimentele organizate de Ziua Iei sau la șezători. Ei nu își uită rădăcinile, iar dacă nu-și permit să achiziționeze o ie tradițională, cumpără una fabricată la Breaza, chiar dacă este de artizanat, realizată în scop comercial, cu inspirație populară. Abia în momentul în care începi să descoperi cămășile vechi, faci diferența și depui orice efort să îți procuri un astfel de obiect tradițional, care are propria lui poveste.
Detalii interesante, aici.
