Zeci de persoane, implicate într-un dosar instrumentat de DIICOT! Capii reţelei, dosare penale în serie

1133

Peste 20 de persoane au fost trimise în judecată în luna noiembrie a anului trecut de procurorii DIICOT, fiind acuzate de constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals. Ancheta a fost demarată în 2010, când procurorii antimafia au deschis un dosar penal pe numele a 7 dintre cei care au ajuns acum în faţa judecătorilor. Anchetatorii au descoperit că grupul se ocupa de obţinerea de credite, pe numele altor persoane, folosind documente falsificate, un model deja consacrat. Pentru buna funcţionare a reţelei infracţionale se pare că a pus umărul la greu şi o angajată a Inspectoratului teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud. Până să ajungă pe masa judecătorilor, în acest dosar au fost audiate circa 100 de persoane.

 

Capul reţelei infracţionale era Cornelia Baciu, o bistriţeancă care în 2005 fusese eliberată din închisoare după ce ispăşise o condamnare de 5 ani pentru trafic de influenţă. Mâini drepte i-au fost fiul ei, Cristian Sfinţean, şi concubinul Liviu Puşa, şi el eliberat din închisoare în 2006 după trei ani de detenţie pentru furt calificat. Cornelia Baciu şi Liviu Puşa s-au cunoscut pe când erau în puşcărie la Gherla.

Aşa cum am arătat în numărul de săptămâna trecută al publicaţiei noastre, pionul principal în toată această afacere a fost o angajată a ITM Bistriţa-Năsăud – Corina Roga – care, la comanda Corneliei Baciu, a falsificat la greu documentele ce urmau a fi depuse la dosarele de credit, respectiv contractele individuale de muncă.

 

În 2007 au mai apărut trei oameni „de bază”

Gruparea şi-a îngroşat rândurile în 2007, an în care au aderat rând pe rând, şi independent unul de altul, Florin Mici, Daniel Rus şi Adrian Mihnea, acesta din urmă fiind liberat condiţionat în noiembrie 2015, pentru nişte infracţiuni similare cu cele din acest dosar, toate comise în aceeaşi perioadă, respectiv din 2007 până în 2009, tot pentru luare de credite, acte ş.a., cu prejudiciu mult mai mare decât în celelalte dosare.

„Dorind să obţină şi ei sau alte persoane recrutate de ei din cercul lor astfel de credite frauduloase, fiecare dintre aceşti 3 inculpaţi au discutat separat despre intenţia lor cu inculpata Baciu Cornelia, care le-a dat asigurări că prin «oamenii» ei le poate obţine actele false necesare atingerii scopului urmărit de ei, acceptând ca aceştia să sprijine grupul infracţional organizat şi/sau să activeze ca membri ai grupului infracţional organizat pe care ea îl coordona”, arată procurorul Lumperdean în rechizitoriu, precizând totodată că primul care a aderat a fost Florin Mici – sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie 2007 -, a urmat apoi Daniel Rus – iulie 2007, şi Adrian Mihnea în octombrie 2007, „acesta din urmă având contacte cu membrii grupului infracţional organizat”.

Cei trei, independent unul de altul, dar sub coordonarea Corneliei Baciu şi corelat cu activităţile celorlalţi membri ai reţelei care asigurau falsificarea înscrisurilor, au emis şi ei adeverinţe de venit false în numele societăţilor pe care le administrau fiecare – Adrian Mihnea controlând SC Cuba Soft SRL, Florin Mici – SC Segrufer Construct SRL, iar Daniel Rus – SC Roos Trans Ind SRL.

„ (…) au primit şi folosit înscrisuri false ori au remis astfel de înscrisuri persoanelor interpuse pentru a fi folosite la bănci sau au racolat persoane fizice care să solicite şi să obţină credite bancare în mod fraudulos, şi le-au instruit sau ajutat să le obţină, au pus la dispoziţia coordonatoarei grupului infracţional organizat ştampilele societăţilor comerciale pe care le deţineau sau le controlau în fapt pentru a fi folosite la emiterea de înscrisuri falsificate şi au beneficiat în totalitate sau în parte de sumele de bani obţinute din infracţiunile de înşelăciune comise”, se mai arată în rechizitoriu.

 

Carnete de muncă falsificate

În timp, mai arată procurorul de caz, Cornelia Baciu şi Corina Roga, au întocmit carnete de muncă pentru mai mulţi titulari, având aceeaşi serie şi număr, pe care le-au certificat „pentru conformitate cu originalul” în numele firmelor administrate sau controlate de membri reţelei. Astfel au fost folosite 8 carnete de muncă, cu serii şi numere distincte ce figurau pe alte persoane, şi emise fotocopii în fals care „atestau” că aparţin altora, însă fiecare dintre cele 8 serii şi numere aferente a fost utilizat pentru câte 3 până la şase persoane care urmau să obţină fraudulos credite bancare.

 

Metode folosite

Practic Corinei Roga a folosit trei metode pentru falsificarea documentelor. Una dintre acestea a fost avizarea în fals a contractelor individuale de muncă, contracte care evident nu apăreau ca fiind depus şi la ITM, acestea purtând numere de înregistrare fictive. Cea de a doua metodă, a fost cea a contrafacerii carnetelor de muncă pe care le lua de regulă din arhiva ITM, sau le prelua de la membrii reţelei, după care prin operaţiuni succesive de fotocopiere şi radiere, înlătura menţiunile existente aplicate legal de funcţionari ai ITM (numele şi prenumele titularilor, funcţia acestora, data şi/sau durata încadrării şi salariul de la rubricile privind firmele la care erau angajaţi) şi apoi redacta datele personale ale interpuşilor care sau în numele cărora urmau să se obţină creditele. Cea de a trei modalitate a fost cea care i-a „aprins beculeţul” Corneliei Baciu atunci când a pus bazele reţelei infracţionale, şi anume înregistrarea retroactivă a contractelor de muncă la ITM BN cu până la trei luni a persoanelor care urmau să obţină credite.

„Inculpata Roga Corina le înregistra respectând procedurile legale iar apoi erau emise carnete de muncă pentru acele persoane. În acest moment se crea aparenţa de legalitate a înregistrărilor în carnetele de muncă, fiind greu de sesizat că în realitate persoanele fizice nu desfăşurau activităţi pentru firmele la care erau angajate şi nu obţineau veniturile înscrise în documente şi că după scurt timp de la înregistrare erau făcute modificări prin acte adiţionale la contractele de muncă de reducere a salariilor sau chiar de încetare a raporturilor de muncă aparent reale”, se arată în rechizitoriu.

 

Dosare penale la greu

Luaţi la întrebări de procurori, cei mai sus amintiţi au încercat să o dea cotită, iniţial, însă în final, puşi cap în cap la confruntări, nu au mai avut de ales decât să îşi recunoască faptele.

Partea cea mai interesantă este faptul că unii dintre membrii reţelei mai devreme numiţi, până să ajungă inculpaţi în acest dosar penal au fost inculpaţi în altele, ba chiar au ajuns şi după gratii.

Astfel, Cornelia Baciu a fost trimisă în judecată în 2014 pentru fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la tentativa de înşelăciune, pentru care în martie anul acesta a fost condamnată la 2 ani de închisoare cu executare, condamnare în care i-au fost incluse şi zilele rămase neexecutate, în număr de 666, din 2005 de la condamnarea precedentă pentru înşelăciune. În acest dosar partea vătămată este Raifeissen Bank.

Tot în 2014, Cornelia Baciu a fost trimisă în judecată, tot pentru înşelăciune, alături de alte 6 persoane, dosarul fiind încă pe rolul instanţei.

În judecată a fost trimisă şi în 2015, pentru înşelăciune, în acelaşi dosar apărând pe post de inculpat şi Florin Mici. Dosarul este în curs de soluţionare, următorul termen fiind fixat în ianuarie 2017.

Anul acesta a mai fost depus un dosar tot pentru fapte de înşelăciune în care Cornelia Baciu a fost trimisă în judecată, primul termen în dosar având loc în luna septembrie.

Puşa Liviu a fost şi el condamnat între timp în mai multe dosare. Într-unul dintre dosare a fost trimis în judecată în 2010 pentru conducere fără permis şi fals privind identitatea, pentru care a primit o pedeapsă de 1 an şi 2 luni de închisoare.

După ce a fost eliberat, se pare că Puşa nu s-a liniştit fiindcă numele acestuia apare în mai multe dosare, inclusiv la Judecătoria Iaşi, Judecătoria Turda, Judecătoria Bistriţa. Are noroc, dacă poate fi numit aşa, fiindcă aflându-se deja după gratii, beneficiază de contopirea pedepselor şi execută doar 2 ani şi 3 luni de închisoare.

Într-unul din aceste dosare, care s-a judecat la Judecătoria Bistriţa, apare şi numele lui Cristian Nicolae Sfinţean, fiind şi acesta condamnat pentru furt.

În 2014 Puşa a comis-o din nou, de data aceasta fiind condamnat ca şi în urmă cu 10 ani pentru furt calificat. Anul acesta instanţa s-a pronunţat, Puşa primind o pedeapsă de 2 ani cu executare, în acest moment el fiind după gratii.

Inculpat în alte dosare apare şi Florin Mici, unul dintre ele fiind cel amintit mai sus alături de Cornelia Baciu.

În 2009, Mici a fost condamnat la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru infracţiuni la legea cecului, parte vătămată fiind SC Simprocom SRL.

1 COMENTARIU

  1. Multumim pentru articol D-na Liana Muresan. Daca s-ar fi aflat din timp de infractiuniile d-nei Baciu Cornelia,multe persoane nu ar fi cazut in capcana acesteia.Eu stiu trei persoane din Bistrita { printre care si sotul meu} care au fost inselate cu mii de euro. Actele notariale semnate de aceasta nu au nici o valoare, deoarece Cornelia nu are nici un bun material pe numele ei. Am scris aceste randuri,din dorinta de a nu mai cadea si altcineva in capcanele ei . Marti 7 febr. o persoana din Oradea a luat legatura cu noi prin intermediul altui pagubit sa, ne spuna ca inainte de Craciun a depus bani pentru aceasta intr-un cont din Elvetia si la un oficiu postal din Bistrita,pe baza unor promisiuni { ea detine un manuscris original valoros}Atentie oameni buni,feriti-va ca de foc de Baciu Cornelia, daca nu vreti sa va nenoroceasca pe voi si familia voastra.

LĂSAȚI UN MESAJ