Legea defăimării sociale, promovată de liderul PSD Liviu Dragnea, a devenit subiect de dispute politice majore, inflamând în ultima săptămână la maxim inclusiv opinia publică. Valuri de comentarii au curs pe paginile de socializare ale liderilor politici, numai pagina liderului PSD fiind invadată de mii de mesaje potrivnice adoptării unui astfel de act normativ. Considerată de mulţi lideri de opinie din România ca o lege care va conduce la îngrădirea unor drepturi cetăţeneşti, respectiv a dreptului la libera exprimare, legea defăimării sociale, dacă va fi adoptată, ar crea un precedent în legislaţiile statelor europene şi nu numai.

 

Doi dintre aleşii bistriţeni, Doina Pană (PSD) şi Stelian Dolha (PNL) au opinii diferite despre acest subiect.

 

Scandal politic pe Legea lui Dragnea

Scandalul cu privire la actul normativ promovat de PSD a izbucnit după ce deputaţii din Comisia Juridică şi din cea pentru Drepturile Omului adoptaseră cu două săptămâni înainte aşa zisa ”Lege a defăimării” iniţiată de liderul PSD, Liviu Dragnea, mărind la propunerea acestuia, conform celor afirmate de unii lideri politici, nivelul amenzilor până la 100.000 de lei (un miliard de lei vechi!) pentru cei care aduc atingere imaginii unui grup sau unei comunităţi. Textul de lege prevede mai exact înfiinţarea în cadrul CNCD a unui Departament pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei care să aibă rol de prevenire şi sancţionare a defăimării sociale, definită ca ”fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la un grup social”. Deputaţii jurişti au decis ca sancţiunile aplicate de acest Departament să fie cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului 137/2000, adoptând în acest sens un amendament depus chiar de către Liviu Dragnea. Deputaţii PNL au votat împotriva legii, motivând că în forma actuală actul normativ reprezintă ”un pumn în gură dat ziariştilor din România”. Introdusă în dezbaterea din plenul Camerei Deputaţilor, decizională în cazul de faţă, legea a iscat contestaţii vehemente, fiind retrasă de pe ordinea de zi, cu propunere de a fi dezbătută în următoarea şedinţă.

 

Social-democraţii nu renunţă

„O spun foarte ferm: nu, PSD nu se va răzgândi. Este o lege modernă, este prima lege de genul acesta care se scrie în lume, cred că în momentul acesta în America este în dezbatere un proiect de genul acesta. Nu are nicio legătură cu cenzura”.

Declaraţia de mai sus aparţine liderului deputaţilor PSD, Marian Neacşu, şi a fost făcută joi, la Bistriţa, în cadrul unei conferinţe de presă.

 

Doina Pană: Nu este vorba despre o lege a defăimării

La rândul său, deputatul PSD de Bistriţa-Năsăud, Adriana Doina Pană a declarat pentru Gazeta de Bistriţa: „În primul rând nu este vorba de o lege a defăimării, cum tendenţios a fost prezentată. Numele actului normativ este «Legea privind asigurarea toleranţei faţă de grupurile minoritare». Cu siguranţă legea nu a fost suficient de bine prezentată opiniei publice. Faţă de proiectul iniţial, care a trecut anul trecut prin Senat, au fost eliminate prevederile privind criteriile politice sau cele legate de avere. Vorbim doar de grupuri sociale, iar Legea nu limitează libertatea de exprimare nici în presă şi nici în reţelele de socializare. Principalul lucru pe care Legea îl urmăreşte este ca toleranţa să se facă prin educaţie. Acest aspect a fost cerut expres de către preşedintele CNCD. În privinţa sancţiunilor, textul de lege face referire la reglementări din Codul Penal şi O.G. nr. 137 din 2000”.

 

Stelian Dolha: Ne-ar putea întoarce în timp. Ar putea fi folosită ca mijloc de intimidare

Deputatul PNL de Bistriţa-Năsăud, Stelian Dolha, susţine că textul de lege pus pe „repede înainte” pe ordinea de zi a Parlamentului, fără a se respecta procedurile prevăzute în regulamentul Camerei Deputaţilor, este un real pericol. „Legea defăimării sociale practic ne întoarce în timp, într-o perioadă de tristă amintire. O astfel de lege ne aduce aminte de vremurile comuniste în care nu aveam niciunul dintre noi acest drept fundamental, dreptul la libera exprimare. Faptul că textul de lege a fost introdus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor  fără respectarea regulamentului, iar textul ieşit din comisii nu a fost prezentat cu minim cinci zile înainte aşa cum spune legea, este o dovadă a faptului că PSD vrea să impună cu forţa această Lege. Pe social-democraţi îi interesează doar ca această lege să fie în vigoare cât mai repede, acum, înainte de alegerile locale, pentru a putea fi folosită ca un mijloc de intimidare asupra cetăţenilor”, a declarat deputatul Stelian Dolha, pentru Gazeta de Bistriţa.

El mai spune că, dacă nu vor înţelege şi alţii pericolul pe care îl constituie o astfel de lege, în condiţiile în care legislaţia românească are suficiente instituţii şi acte normative cu privire la combaterea discriminării, având majoritatea asigurată în Camera Deputaţilor, „social-democraţii au din păcate toate şansele să treacă această Lege şi să ne întoarcă înapoi în timp, aşa cum eram poate numai înainte de 1989”.

 

Sursa de inspiraţie, un document al unui ONG european

Mai puţin cunoscută, sursa de inspiraţie a legii este o „convenţie cadru europeană”, mai exact un document elaborat de un ONG cu numele de Consiliul European pentru Toleranţă şi Reconciliere şi nicidecum un organism european. Conform site-ului de internet https://ectr.eu/about-us, „Consiliul European al Tolerantei si Reconcilierii” (în engleză „The European Council on Tolerance and Reconciliation”, prescurtat ECTR), este „un ONG internaţional, creat în octombrie 2008 de Aleksander Kwasniewski, fost preşedinte al Poloniei, şi Moshe Kantor, preşedintele Congresului Evreiesc European” cu scopul de a promova toleranta.

În expunerea de motive a legii, liderul PSD Liviu Dragnea spune: „Propunerea legislativă vine în completarea legislaţiei comunitare în materie, fiind inspirată de «Convenţia Cadru Europeană pentru Promovarea Toleranţei şi Combaterea Intoleranţei», propusă ca model pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, de către Consiliul European al Toleranţei şi Reconcilierii”. În cazul adoptării prezentei propuneri legislative, România ar fi primul stat membru al Uniunii Europene care ar promova acest model pro-activ pentru asimilarea la nivelul societăţii româneşti a principiilor şi valorilor privind demnitatea umană şi toleranţa faţă de diferenţe dintre grupurile sociale.” Asupra respectivei Convenţii Cadru au mai avut loc discuţii, anii trecuţi, la nivelul instituţiilor europene, documentul nefiind adoptat.

 

DOLHA

Polemici şi la nivel european

Un draft al «Convenţiei Cadru Europeană pentru Promovarea Toleranţei şi Combaterea Intoleranţei» a fost trimis în 2009 comisiei de drepturi şi libertăţi din Parlamentul European, însă documentul nu a fost niciodată adoptat. Asupra consecinţelor pe care le-ar avea o astfel de Convenţie Cadru, s-au pronunţat în timp diverse organizaţii europene specializate în apărarea drepturilor omului. În septembrie 2013, European Dignity Watch, atrage atenţia în articolul „Double standards on tolerance promoted in European Parliament” despre faptul că adoptarea acestei Convenţii ar putea conduce la crearea unui program de supraveghere în masă a cetăţenilor europeni, sub pretextul eliminării intoleranţei. În articolul „EU Proposal to Monitor „Intolerant” Citizens”, din octombrie 2013, Gatestone Institute afirmă că „Parlamentul European dezbate pe tăcute o propunere care cheamă la supravegherea directă a oricărui cetăţean al Uniunii Europene suspectat ca fiind intolerant”. Doi ani mai târziu, în articolul „Europe’s Intolerable „Tolerance”, din iunie 2015, acelaşi Gatestone Institute, vorbind despre politicianul britanic Tony Blaire, care a devenit noul preşedinte al acestui Consiliu European al Toleranţei şi Reconcilierii, spune că „toleranţa acestuia nu pare a fi o expresie a libertăţii, ci un standard orwellian de comportament care să fie aplicat forţat şi reglementat de guvern, unde drepturile de grup suprimă drepturile individuale”.

Sorin Istrate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.