Justiţia nu e oarbă pentru toţi

344

Medicul Teofil Pop, directorul general al Centrului Medical Interservisan, a fost dat în judecată în 2007 de către urmaşii lui Constantin Costea, pacient al lui Teofil Pop care a murit în urma unei intervenţii chirurgicale pentru scoaterea polipilor. După un deceniu, s-a reluat audierea lui Teofil Pop, iar termenele de judecată devin tot mai tensionate. Justiţia nu e oarbă aşa cum ne-au învăţat vechii greci…

 

Teofil Pop este acuzat de ucidere din culpă după ce în 7 februarie 2007, Constantin Costea s-a prezentat la Clinica Interservisan, deoarece avea probleme de respiraţie, decedând la doar o lună. Operaţia de polipi a fost efectuată de către medicul ORL-ist Teofil Pop, la Clinica Interservisan din Cluj-Napoca. Constantin Costea, în vârstă de 68 de ani, fusese operat pe 8 februarie 2007 şi a intrat în comă patru zile mai târziu. Pacientul a fost internat din nou la Clinica de Neurochirurgie din Cluj Napoca, cu diagnosticul “şoc septic şi meningo-encefalită”. Pacientul este, apoi, reoperat de alţi doi medici, Silviu Albu şi Tiberiu Maior, care au constatat că osul etmoid, situat la baza craniului, fusese rupt în timpul operaţiei efectuate de medicul Teofil Pop, fapt ce a permis intrarea aerului în cutia craniană. După deces, procurorii au deschis o anchetă faţă de medicul Teofil Pop. Din lipsă de probe, dosarul a fost însă închis. Familia victimei nu s-a lăsat şi a cerut o expertiză medico-legală, eliberată în 31 august 2011, la mai bine de trei ani de la decesul bărbatului. Documentul arată că există o cauzalitate între operaţia de polipi efectuată de dr. Pop şi decesul pacientului. Pe baza acestei expertize, ancheta penală pe numele medicului a fost redeschisă. După mai multe termene în care au avut loc abţineri, sesizări la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi mai multe amânări, judecătorii clujeni au dispus în septembrie 2016, în mod definitiv, faptul că plângerea formulată de către persoana vătămată Bizo Costea Marinela a fost în mod corect admisă, dispunându-se trimiterea în judecată, după ce judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

 

Procesele continuă după zece ani

Gazeta de Cluj a prezentat într-o ediţie trecută că la şedinţa din 22 iunie, judecătorul Lucian Buta i-a respins avocatei părţii vătămate, Daniela Bizo întrebările puse inculpatului, judecătorul considerând că nu sunt fondate. Redăm un paragraf scris anterior în Gazeta de Cluj:

”Dacă faptul că Teofil Pop a minţit şi asta nu are nicio importanţă într-un proces care se judecă de un deceniu, atunci cred că nu putem vorbi despre un proces echitabil.

Concret, prin întrebarea ”Dacă e adevărat că, contravaloarea radiografiei a fost achitată de familia victimei?” avocata Daniela Bizo Vomir a vrut să scoată în evidenţă nesinceritatea lui Teofil Pop în luarea declaraţiei, având în vedere că la dosarul de urmărire penală se află copia chitanţei în valoare de 40 de lei plătită de familia bolnavului, iar Teofil Pop susţinea la termenul anterior că aceştia nu au avut bani şi a achitat din buzunarul lui. Totuşi, judecătorul a considerat că nu este fondată această întrebare”.

Totuşi, la ultimul termen de judecată din 19 octombrie, judecătorul a revenit asupra acestei probleme, s-a gândit mai bine şi a ajuns la concluzia că această întrebare este relevantă.

”Citind declaraţia din nou, am văzut că am respins întrebări ale avocatei Bizo şi mi s-a părut că am respins bine ca nefiind neconcludente, cu excepţia uneia care dacă sunteţi de acord, aş adresa-o astăzi. Întrebarea respinsă la momentul respectiv este următoarea: De ce a susţinut inculpatul că a plătit pentru radiografie din moment ce pacientul deţine chitanţă?”, a spus judecătorul la începutul şedinţei.

Astfel, Teofil Pop a declarat că a plătit personal consultaţia pentru radiografie: ”Am înţeles situaţia bolnavului, iar familia a declarat că banii lor s-au terminat. La vremea aceea costa în jur de 30 de lei. Nicio problema, zic. Faceţi-i gratuit!”, a mai completat Teofil.

 

Procurorul cere condamarea lui Teofil Pop

La termenul din august, reprezentanta Ministerului Public, procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, Lucia Andreica a arătat că audierea martorilor în fază de urmărire penală este relevantă. Este vorba despre doctorii Silviu Albu, Tiberiu Roşca Maior, Magdalena Maria Petrescu şi asistentele care au îngrijit pacientul: Angela Hărănguş şi Maria Cosma. Judecătorul a respins la ultimul termen cererile formulate de Parchet, considerând că actele medico-legale sunt cele esenţiale, probe care sunt la dosar.

Având cuvântul şi la ultimul termen de judecată, procurorul Lucia Andreica spune că îl găseşte vinovat pe medicul Teofil Pop, solicitând instanţei condamnarea inculpatului, cu rugămintea de a lua în vedere toate răspunsurile existente la dosar şi anume, nu numai expertizele medicale, cât şi declaraţiile martorilor, a inculpatului, a comisiei medicale.

 

Se luptă cu morile de vânt

Încă de la termenele precedente, avocata Vomir Bizo Daniela simţea că luptă în zadar. La ultima şedinţă de judecată, situaţia a devenit şi mai tensionată: ”Eu personal preconizez soluţia pe care o veţi da în cauză, este evidentă, zic eu…”, spune avocata.

”Nu am înţeles să formulez o cerere de recuzare, (…) însă, nu mi se pare normal ca după 10 ani de procese în care, cel puţin eu am reprezentat această familie a domnului Costea Constantin să ne rezumăm doar la audierea inculpatului şi fără să facem abstracţie de toate declaraţiile care au fost luate în faza de urmărire penală. Eu am să vă solicit şi susţin punctul de vedere raportat la concluziile doamnei procuror. În cauză există acele două rapoarte de expertiză medico-legală, respectiv cea din 2011 şi una din 2013 şi acea avizare care practic reconfirmă ambele expertize.

Din punctul meu de vedere este destul de clar şi noi vom ţine seamă evident de concluziile primului raport de expertiză în care se arată în mod expres că între intervenţia chirurgicală efectuată de inculpat şi complicaţiile infecţioase apărute ulterior, există legătură de cauzalitate. Acum, din a doua expertiză, ştiţi şi dumneavoastră că s-a spus că este de vină pacientul şi în cea de-a treia, şi pacientul şi doctorul”, spune Daniela Bizo.

 

”A venit pentru o operaţie de polipi şi a plecat într-un coşciug”

”Vă rugăm să ţineţi seama şi de declaraţiile care au fost luate în faza de urmărire penală, respectiv de declaraţiile celor doi medici, Maior Tiberiu şi Albu Silviu, care au relatat faptul că ei au solicitat inculpatului Pop să participe la a doua operaţie, însă acesta a refuzat. Nu cred că cele două persoane aveau interes să dea declaraţii mincinoase, atât dumneavoastră la termenul anterior l-aţi audiat pe inculpat şi a spus ca nici nu a fost vorba de aşa ceva. Însă să ţineţi seama de declaraţiile acestor două persoane, domnul Silviu Albu a arătat faptul că acea fistula LCR a fost produsă ca urmare a operaţiei efectuate în 8 februarie 2007. În aceste condiţii, pacientul nu avea voie să fie externat din cadrul clinicii Interservisan, ci trebuiau să fie făcute anumite investigaţii pentru a vedea starea de sănătate la externare. La internare, inculpatul a făcut referire că pacientul era într-o stare deplorabilă, dar nu era într-o stare deplorabilă, a venit pe picioarele lui de la zeci de km. Acesta a venit pentru o operaţie de polipi şi din păcate a plecat într-un coşciug în urma acestei operaţii efectuate de inculpat. De asemenea, să aveţi în vedere şi declaraţiile martorului Maior Tiberiu, celălalt medic care a participat la această intervenţie chirurgicală. Am arătat faptul că declaraţiile sunt asemănătoare cu cele ale domnului Albu pentru că ambii au participat la efectuare acelei operaţii.

Pe de altă parte, să ţineţi seama şi de concluziile raportului Colegiului Medicilor care l-au sancţionat pe inculpat pentru că nu a efectuat toate investigaţiile  necesare preoperator şi postoperator. Au acuzat că în momentul în care a fost externat, pe foaia de observaţie din 11.02.2017 scrie că  ”evoluţie favorabilă bună”, iar după două zile, pacientul intră în comă. Nu ştiu cât de bună era acea evoluţie, eu zic că din punctul meu de vedere trebuia analizat şi efectuate anumite radiografii sau alte investigaţii pentru a vedea situaţia acelei operaţii”, mai arată avocata.

 

Remuşcări sau bun samartiean?

Unul dintre medicii semnatari ai expertizei, medicul Vladimir Beliş, apropiat de-al directorului Interservisan, susţine faptul că moartea ar fi putut surveni şi din cauză că decedatul şi-ar fi suflat prea tare nasul, astfel suferind o ruptură a osului etmoid, fapt care a determinat intrarea aerului în cutia craniană. În acest context, avocata spune că nu înţelege cum pacientul putea să-şi sufle nasul în condiţiile în care avea acele tampoane.

”Mai mult, este extrem de relevantă şi declaraţia doamnei Magdalena Petrescu care a fost condamnată pentru o neglijenţă în serviciu, însă persoana care a efectuat operaţia este responsabilă de efectul produs. Dânsa nu a fost audiată în faţa dumneavoastră să arate anumite aspecte pe care le-a arătat şi în dosarul în care a fost condamnată, sentinţă care se află la dosarul cauzei.

Ceea ce mi se pare ciudat este declaraţia doamnei Rodica Man care este o asistentă audiată în faza de urmărire penală şi care după ce s-a aflat de decesul pacientului, a fost sunată fiica acestuia ca spitalul să-i restituie suma de 1000 lei, reprezentând acea intervenţie chirurgicală. Îmi pun întrebarea – de ce să se ofere medicul care a operat să sune asistenta să restituie acea sumă de bani? Cel puţin, trebuia gândit şi acest aspect, să vedem de ce… Era o remuşcarea din partea domnului? Sau era pur şi simplu un cadou, aşa cum se susţine că s-au mai făcut cadouri…?”, spune în continuare avocata Daniela Bizo.

Aceasta mai cere judecătorului să ţină seama şi de ”declaraţiile medicilor care au cunoştinţe în acest domeniu şi nu doar de expertize medico-legale care ştim cum sunt făcute şi în alte dosare, ţineţi cont şi de medicii care au dat declaraţii în fază de urmărire penală”.

 

Compensaţii proporţionale cu suferinţa psihică suferită

În legătură cu daunele morale cerute, fiica şi soţia defunctului Constantin Costea, arată că suferinţele produse ca urmare a intervenţiei chirurgicale ale medicului Teofil Pop, le-a schimbat în totalitate viaţa, motiv pentru care cererea de daune morale reprezintă modul de a acoperi printr-o compensaţie materială neplăcerile rezultate din săvârşirea acestor fapte defectuoase, un prejudiciu care nu a fost reparat niciodată.

În ceea ce priveşte partea civilă, eu zic că suferinţa persoanelor, a moştenitorilor, respectiv fiica şi soţia domnului Costea Constantin nici nu poate fi descrisă în cuvinte în condiţiile în care au trecut zece ani de zile de la decesul tatălui, respectiv soţului şi nici până în momentul de faţă nu au o claritate cu privire la cauza decesului. Adică vedem din actele medicale, însă nu-şi pot explica cum de la o simplă operaţie de polipi, neavând alte afecţiuni care să fi dus la deces, chiar dacă era mai slab sau avea anumite analize mai proaste să spunem, nu deceda acea persoană nici din cauza polipilor şi nici din cauza celorlalte boli pe care se susţine inculpatul că le-a avut. Este clar care a fost cauza decesului, este consemnat la dosarul cauzei de ce a ajuns pacientul pe patul de spital şi de ce a decedat şi care este cauza principală. În aceste condiţii, noi am solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 200.000 euro daune morale.

Iar ca parte penală, aşa cum am zis, susţin concluziile doamnei procuror, respectiv de condamnare a inculpatului. La modalitatea de executare, las la aprecierea instanţei, îmi este greu să cred că va primi cu executare…”, încheie avocata Daniela Bizo Vomir.

 

Pavel Abraham se crede lupul printre oi

Avocatul ce-l reprezintă pe Teofil Pop este Pavel Abraham, fost chestor de poliţie care a îndeplinit funcţia de inspector general al Poliţiei Române. Acesta se arată surprins de concluziile procurorului şi mai mult, o numeşte neprofesionistă pe magistratul Daniela Anca Moldovan ce a decis la mijlocul lunii aprilie 2014 începerea urmăririi penale pentru medicul Teofil Pop.

Cred că ar trebui să pornim de la actul de sesizare din încheierea din 16 aprilie 2014 a judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Cluj-Napoca. Şi am urmărit cu atenţie încheierea respcetiva, aş spune că în contextul actual după ce am audiat punctul de vedere al Parchetului şi al apărătorului părţii vătămate, rămân surprins ca o primă problemă de perspectiva Parchetului. Parchetul a plecat cu o soluţie de scoatere de sub urmărire penală argumentată foarte, foarte bine şi referatul respectiv se găseşte aici însuşit de prim-procuror. Sigur, doamna procuror (n.r. Lucia Andreica) are libertatea de a-şi spune punctul de vedere, dar concluziile domniei sale sunt de suprafaţă ,nu a intrat in profunzimea problemelor, probabil că în concluzii se vor aduce aceste aspecte şi vom înţelege, sunt convins că şi dvs. deja aţi înţeles foarte bine acest lucru şi pe mine  personal mă bucură că nu aţi decis sa se mai administreze aceste probe, că s-au administrat, readministrat inclusiv într-un proces civil, inclusiv în urmărire penală de două ori, deci a fost destul, şi precis nu mai ieşea nimic, ci eventual puteam specula, noi apărarea sau acuzarea anumite puncte de vedere ale unor neprofesionişti cum de fapt am văzut. Şi îmi cer scuze în faţa domniei voastre că doamna magistrat judecător (n.r. Daniela Anca Moldovan) a făcut anumite aprecieri cu toate că a declarat cu subiect şi predicat că deşi domnia sa nu are cunoştinte de specialitate, i se pare că tot ce s-a făcut este în scopul de a ocoli răspunderea inculaptului. De asemenea, cu aceeaşi uşurinţă, tot în actul respctiv, doamna magistrat judecător a enumerat în acea încheiere probele pe care se sprijină punctul domniei sale de vedere uitând un lucru esenţial, faptul că trebuia trecută şi expertiza din 2013, pe care nu a trecut-o acolo, ea s-a legat de o expertiză făcută într-un proces civil, cea din 2009, finalizată în 2011, care după părerea domniei sale nu a fost foarte clară. Precizez cu subiect şi predicat, şi am studiat foarte bine toate expertizele făcute – niciuna nu lasă îndoială, fie că s-au stabilit mai multe sau mai puţine ipoteze (…)”, spune avocatul Pavel Abraham.

pavel abraham

Abraham, mai face un pic ”Ham-Ham”

Şi aşa cum ne-a obişnuit, acum urmează câteva rânduri ce par desprinse din CV: ”Închipuiţi-vă un om care este profesor universitar la o universitate de renume de aici din Cluj, care este divanul acestei discipline, care a scris cărţi şi care are studenţi străini şi are cărţi pe limbi străine pe această problemă. Om care la data respectivă a făcut peste 83.000 de operaţii, deci nu se poate pune la îndoială activitatea sa profesională”.

În continuarea, Pavel Abraham consideră că, concluziile Parchetului sunt de neînţeles, fără argumente şi încearcă să desfinţeze sentinţa dată în aprilie 2014 de judecătorul Daniela Anca Moldovan.

”În ceea ce priveşte speculaţia pe care acuzarea acuma văd că deşi în referatul de scoatere de sub urmărire penală este tratat exact în modul opus, procurorul de şedinţă o transpune într-o versiune personală, considerând pe baza doar a obiceiului că procurorul este obligat să susţină acuzarea. Însă, aici dumneavoastră (n.r. ca şi judecător) veţi fi cel care veţi decide şi va ţine cont de toate împrejurările concrete.

Este păcat ca să şifonăm cariera de activitate al unui om la 68 de ani, în contextul în care nu există probe. Şi aici invoc o chestiune care planează asupra tuturor aprecierilor – „In dubio pro reo”–  se aplică atunci când probele respective sunt deasupra oricărei bănuieli, când există o certitudine, doar atunci se dispune condamnarea. De aceea anticipez, domnule preşedinte, că soluţia noastră este achitarea”, mai spune Abraham.

Doamna magistrat spune că sunt contradicţii între audierile de martori în declaraţiile pe care aceştia le-au dat şi în expertize. Vreau să aveţi în vedere că într-adevăr sunt poziţii diferite în raport de experienţa celor care au făcut constatarea, una e să-l pui pe profesorul Vladimir Beliş care a condus atâţia ani Institutul de Medicina Legală (IML) şi una e să spună un medic primar sau conferenţiar.

Chiar şi aşa, în cele două ipoteze se arată că nu se exclude posibilitatea ca fistula să se fi putut produce şi prin faptul că postoperator s-a intâmplat ceva. În expertiză, la concluziile comsiei medico-legale, ei spun că ar fi putut fi la tamponarea sau la scoaterea tampoanelor, dar niciunul din ei nu exclude posibilitatea oricărei dintre ele.

În ceea ce priveşte speculaţia că nu s-a făcut un CT, RMN, foarte bine, probabil sunt tehnologii mai avansate de atât, dar vă rog să reţineţi că în 2007 în judeţul Cluj care este dezvoltat din punct de vedere medical, nu sunt sigur că exista măcar un RMN atunci. (…) Expertizele spun că operaţia s-a efectuat în mod clasic, în mod corect, s-a facut o radiografie care a pus în evidenţă anumite elemente, iar profesoul Teofil Pop a spus că erau polipii atât de mari, cât un ciorchine, deci vizibili. În concluzie, a rezolvat această problemă în contextul dat. Dacă avem în vedere ce s-a întâmplat după trei zile, s-a prezentat la Spitalul de Urgenţă, speculaţia că domnul profesor Pop ar fi refuzat să se prezinte la operaţia respectivă, ba mai mult, la şedinţa trecută, apărătorul a spus că nu e sigur dacă a participat un medic. A fost chiar profesorul Teofil Pop care merge în fiecare sâmbătă şi duminică să-şi vadă pacienţii, sunt declaraţii în acest sens, deci nu există dubii cu privire la acest lucru.

O a doua apreciere de care vorbeşte distinsa magistrat este superficialitatea fără a avea pretenţia de cunoştinţe medicale aprofundate. Şi eu pot să mă pronunţ despre armament, că am fost general şi ştiu, am făcut militărie, dar una este să ai o concluzie de specialitate şi o acuzaţie de specialitate bazată pe probe şi alta e să ai păreri pe această manieră. (…) Nu s-a folosit un CT, un RMN pe motivul pe care l-am mai spus, operaţia s-a făcut cu posibilităţile existente la Interservisan (…)”, mai spune Pavel Abraham.

Aş vrea să aveţi în vedere o a treia acuzaţie şi anume că diagnosticul nu s-a bazat pe analize medicale, însă există documente că analizele s-au făcut. Ceea ce era prevăzut în protocol, profesorul a făcut, analizele medicale s-au făcut, chiar şi aceea care nu a putut fi plătită. Deci să observăm buna intenţie, nu superficialitatea care s-ar putea imputa în acest context. Profesorul a vrut să ajute şi aş vrea să reţineţi acest lucru în sesnul bun al cuvântului, nu neglijenţa şi superficialiatea aşa cum afirmă actul de inculpare din acea încheiere”, mai spune fostul chestor de poliţie.

 

Şi curg elogiile din nou….

”Totuşi, aş vrea să aveţi în vedere că aveţi în faţa domniei voastre un om de o valoare prin ceea ce a făcut. În câmpul medical a pus bazele celui mai puternic centru medical din Cluj de relevanţă naţională şi internaţională prin eforturi proprii şi a făcut ca oamenii din toate judeţele ţării să vină la această clinică. Vreau să subliniez că încrederea este dominantă.

De asemenea, să aveţi în vedere că nu are antecedente penale, face parte dintr-o familie de referinţă pentru Cluj şi pentru România, că reprezintă ştiinţa românească cu succes.

Despre daunele morale cerute, avocatul inculpatului crede că ”este doar un interes economic care nu rezvolvă nicio problemă, ci doar obţine mici avantaje materiale, ca urmare cer să o respingeţi”.

 

Filosofia judecătorului

După ce Abraham a vorbit 30 de minute încontinu, avocata Bizo a vrut să ia cuvântul, însă nu i s-a permis de către judecător, iar după un schimb de replici cu preşedintele şedinţei, avocata a părăsit sala de judecată. Amintim că şi la termenul din august, aceasta a vrut să se retragă din proces din cauza faptului că toate întrebările i-au fost respinse ca fiind nefondate.

Lăsăm la latitudinea fiecăruia să interpreteze ultimele cuvinte ale judecătorului Lucian Buta: ”Adevărul omenesc îl aflăm pe cale juridică, peste această justiţie este un adevăr care este mult mai mare şi funcţionează după alte reguli. După regulile justitiei, începând de la Constituţie, vom afla adevărul şi vom proceda în consecinţă. Repet, după regulile ştiinţei dreptului”.

LĂSAȚI UN MESAJ