Bogolin şi echipa penală din ANSVSA, la un pas de libertate!

Fostul şef al DSVSA BN, Ioan Bogolin este la un pas de a scăpa de dosarul penal care i-a amărât zilele de circa doi ani încoace. El a fost trimis în judecată în toamna anului trecut după ce procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-au acuzat pe el dar şi pe şefii Direcţiilor din Cluj şi Botoşană că ar fi falsificat, la ordinul directorului general de atunci al ANSVSA, Cristian Duicu, nişte buletine de analiză cu privire la un animal infestat cu Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune.

Bogolin, dar şi ceilalţi inculpaţi din dosar au invocat câteva excepţii de nelegalitate cu privire la faza de urmărire penală, excepţii care în parte au fost admise de instanţă. Printre probele care cad, în mod clar, se numără interceptările de la dosar. Procurorii au avut termen de 5 zile pentru a repune la punct dosarul şi actele de urmărire penală, însă în condiţiile în care anumite probe au fost excluse, este foarte clar cu ce soluţie va fi finalizat în instanţă această cauză.

Alături de Bogolin au fost trimişi în judecată Cristian Duicu – fost director ANSVSA, Nicolae Mirel Pivariu- şef DSVSA Cluj, Ovidiu Airimiţoaie, directorul adjunct al DSVSA Botoşani şi Victor Puşcaş – medic veterinar din Botoşani.

Problemele pentru Bogolin au început în 2014, când s-a descoperit că împreună cu şeful ANSVSA de la acea vreme, Cristian Duicu, şi directorul DSVSA Cluj – Nicolae Pivariu ar fi măsluit rezultatele unei anchete a ANSVSA cu privire la un animal infestat cu Encefalopatie Spongiformă Bovină (ESB), cunoscută ca boala vacii nebune.

Când procurorii au prins de veste, au demarat o anchetă, iar firele au dus direct în vârful ANSVSA. La finele lunii noiembrie, Cristian Duicu a fost arestat pentru 30 de zile de magistraţi, în timp ce Bogolin şi Pivariu au fost puşi sub control judiciar.

Povestea iniţială, pe surse

Ce s-a întâmplat de fapt? La finele lui aprilie 2014 într-un abator din Bistriţa-Năsăud au fost sacrificate circa 40 de bovine. Conform reglementărilor legale în domeniu, angajaţii au trimis probe de creier la laborator. O zi mai târziu au aflat însă că una dintre bovine aveaEncefalopatie Spongiformă Bovină,adică boala vacii nebune. Două săptămâni mai târziu, Laboratorul Naţional de Referinţă de la Bucureşti au confirmat diagnosticul.

Conform procedurilor europene,ANSVSA trebuia să trimită proba imediat la un laborator renumit din Marea Britanie, însă aceasta a ajuns la Londra cu o lună întârziere.Cu toate acestea, englezii reconfirmă diagnosticul – o formă atipică a maladiei vacii nebune, care se transmite doar când sunt mâncate anumite organe ale animalului bolnav. De aici încolo, se încearcă muşamalizarea cazului.

Astfel, după ce au primit confirmarea de la laboratorul din Marea Britanie, experţii veterinari au identificat proprietarul animalului de la care ar fi pornit boala, care ar fi fost un fermier din comuna Fântânele din judeţul Sălaj. Bărbatul le-a spus însă anchetatorilor că ar fi tăiat animalul cu trei luni înainte ca boala să fie descoperită la animalul sacrificat în abatorul din Bistriţa-Năsăud, undeva între Anul Nou şi Bobotează.

Potrivit legii, atunci când un animal este sacrificat, proprietarul este obligat să anunţe autorităţile şi astfel numărul de înregistrare din inelul de identificare este radiat din evidenţe, precum şi CNP-ul, fiindcă acelaşi număr nu poate fi atribuit altui animal. De asemenea, legea mai cere ca o bovină ce urmează să fie sacrificată să aibă paşaport şi formular de mişcare.

Întrucât toate aceste prevederi nu au fost respectate, vaca despre care fermierul din Sălaj susţinea că a tăiat-o în ianuarie 2014 a apărut în evidenţe ca fiind sacrificată în aprilie 2014 şi diagnosticată cu ESB.

Din acest punct au început să curgă şi problemele pentru ANSVSA, iar pentru a le rezolva, directorul Autorităţii, Cristian Duicuar fi decis să schimbe identitatea vacii bolnave.S-a ales cu dosar penal pentru fapte care pun în pericol siguranţa naţională.

În acte, animalul figura ca sacrificat la începutul lui aprilie 2014 la un abator din Botoşani, dar în realitate acest lucru s-a întâmplat la finele aceleiaşi luni.

În ecuaţie a mai apărut şi un fermier din Chinţeni, judeţul Cluj, care ar fi tranzacţionat două bovine, fără documente legale şi cu plăcuţe de identificare a animalelor falsificate.

Fiindcă lucrurile s-au complicat, directorul ANSVSA, Cristian Duicu, ar fi decis, împreună cu doi complici, denaturarea rezultatelor anchetei, astfel încât proprietarul vacii nebune să fie declarat intermediarul Vasile Goga.

Procurorii spun că Duicu a dispus, în scris, ca Direcţiile Sanitare Veterinare din judeţele Botoşani, Cluj, Bistriţa-Năsăud, dar şi Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală să modifice toate documentele, astfel încât să rezulte că vaca bolnavă avea 11 ani şi 7 luni şi că provenea dintr-un sat clujean, şi nu din Sălaj, aşa cum figura în baza de date.Întrucât reprezentanţii Institutului de Diagnostic şi Sănătate Animală ar fi refuzat să se supună ordinelor lui Duicu, acesta ar fi trimis împotriva lor controale.

Pe 31 octombrie 2014, Cristian Duicu a fost arestat pentru 30 de zile pentru fapte care pun în pericol siguranţa naţională, în timp ce Ioan Bogolin – şeful DSVSA Bistriţa-Năsăud şi Nicolae Pivariu au fost puţi sub control judiciar.

Pe 26 august, pe rolul Judecătoriei Bistriţa a fost înregistrat dosarul cu nr. 7812/190/2015, în care sunt inculpaţi Cristian Duicu, Ioan Bogolin, Nicolae Pivariu, Airimiţoaie Ovidiu şi Puşcaş Victor, toţi fiind acuzaţi de abuz în serviciu.

Acuzaţiile procurorilor

Iată ce reiese însă din documentele procurorilor, care ar fi faptele comise de cei cinci acuzaţi, conform celor reţinute de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bistriţa.

Astfel Cristian Duicu i-a determinat pe Ioan Bogolin şi Nicolae Pivariu „să consemneze aspecte nereale în cuprinsul rapoartelor întocmite la nivelul DSVSA BN şi DSVSA Cluj privind stabilirea trasabilităţii celor 16 animale sacrificate fără documente la data de 30.04..2014, respectiv de a solicita în scris DSVSA Botoşani, DSVSA Bistriţa Năsăud, DSVSA Cluj şi IDSA să ia măsurile necesare pentru punerea în acord a documentelor cu concluziile acestor rapoarte”. Pe acest motiv, Duicu este acuzat de procurori de fals intelectual.

Vezi și:

Grigore Cifor agresor notoriu în Feldru: ultima victima, o femeie în vârstă din Nepos

Citește și:

Prima victorie pentru comandantul Leon Cloşcă în dosarul IPJ BISTRIŢA-NĂSĂUD

Vezi și:

Percheziții la firme care vindeau pe internet medicamente contrafăcute UPDATE

Citește și:

DNA nu iartă: Polițist trimis în judecată de procurorii anticorupție

Vezi și:

Grigore Cifor agresor notoriu în Feldru: ultima victima, o femeie în vârstă din Nepos

Nu este singura acuzaţie care i se aduce acestuia, ci şi de cea de abuz în serviciu în formă continuată, fiindcă în calitate de director general al ANSVSA şi de delegat permanent al României la OIE (Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animalelor), având ca atribuţii coordonarea, îndrumarea şi monitorizarea activităţii direcţiilor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene a solicitat lui Ioan Bogolin şi Nicolae Pivariu să finalizeze anchetele la nivelul instituţiilor pe care le conduceau la nivel judeţean „cu concluzii în sensul identificării bovinei depistată pozitiv la testul ESB, ca având vârsta de peste 11 ani”. În octombrie 2014, Duicu a transmis OIE faptul că ancheta a fost finalizată şi, pe baza anchetei efectuată de ANSVSA împreună cu Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, s-a stabilit că bovina identificată cu ESB are codul de identificare (…), vârsta de peste 132 luni şi a aparţinut lui Pastor Ioan din localitatea Bădeşti, judeţul Cluj, deşi cunoştea imposibilitatea identificării cu certitudine a bovinei, afectând în acest fel interesele României”.

Ioan Bogolin este acuzat de instigare la fals intelectual în formă continuată, abuz în serviciu în formă continuată, dar şi de participaţie improprie la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în calitate de director al DSVSA BN, Bogolin a solicitat în scris personalului de la laboratorul de specialitate al Direcţiei modificarea datelor din tabelul cu probele de creier de bovine trimise pentru diagnosticul ESB. Fiind solicitarea şefului, personalul laboratorului a întocmit un nou buletin de analiză. Noul buletin de analiză a fost transmis mai departe la ANSVSA, deşi Bogoli era conştient de faptul că datele respective erau nereale. În plus, în adresa transmisă la centru, Bogolin „a făcut aprecieri cu privire la identitatea bovinei depistată cu ESB”.

Nicolae Pivariu, şef al DSVSA Cluj la data comiterii faptelor, l-a ajutat la greu pe Ioan Bogolin pentru a pune de acord datele înregistrate în Bistriţa-Năsăud cu cele din Cluj.

„(…) cunoscând caracterul nereal al concluziilor acestora (n. r. – DSVSA BN) a solicitat angajaţilor DSVSA Cluj luarea măsurilor necesare punerii în acord a documentelor cu concluziile rapoartelor întocmite (…), deşi cunoştea că aceste concluzii nu sunt conforme realităţii”, susţin procurorii.

Ba mai mult decât atât, Pivariu l-ar fi determinat, la începutul lunii octombrie 2014, pe un angajat al IPJ BN „lucrător de poliţie judiciară” să întocmească o adresă, „conţinând date neconforme cu realitatea, comunicată DSVSA Bistriţa-Năsăud, prin care a făcut aprecieri la identitatea bovinei depistată cu ESB”.

Ovidiu Airimiţoaie, director adjunct al DSVSA Botoşani la data faptelor, dar cu un background solid ţinând cont de faptul că acesta fusese secretar general al ANSVSA BN atât timp cât PNL a fost aliat cu PSD ÎN USL, este acuzat de procurori de instigare la fals intelectual şi abuz în serviciu.

Airimiţoaie, „având printre atribuţii organizarea, coordonarea şi controlarea în mod direct a activităţii Serviciului de Sănătate şi Bunăstare a Animalelor, Monitorizare Boli, ce cuprinde şi Compartimentul Verificare şi Control TRACES, a solicitat personalului direcţiei anularea unor date înregistrate în Baza de date SNIIA, aceştia conformându-se şi anulând, la data de 3.10.2014, înregistrarea făcută la 12.04.2014”. Era vorba de înregistrarea bovinei care s-a dovedit infestată cu ESB şi care a fost tăiată în abatorul unei anumite societăţi comerciale.

Cel de-al cincilea inculpat în dosar este un medic veterinar din Botoşani – Victor Puşcaş – care, potrivit procurorilor ar fi întocmit documente ce conţineau date nereale, respectiv certificate sanitar-veterinare şi documente de mişcare. Acestaeste acuzat de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi abuz în serviciu.

Excepţii invocate

În faţa judecătorului de cameră preliminară, cei cinci inculpaţi din dosar au ridicat excepţii de nelegalitate ale actelor întocmite de procuror.

Astfel, Cristian Duicu a solicitat judecătorului să constate neregularitatea actului de sesizare a instanţei, din cauza imposibilităţii stabilirii a obiectului li limita judecăţii. De asemenea, fostul director general al ANSVSA a solicitat instanţei să constate încălcarea dispoziţiilor legale în ceea ce priveşte efectuarea unor acte de urmărire penală şi de administrare a unor probe în cursul urmăririi penale – nelegalitatea administrării unor probe şi nelegalitatea unor acte de urmărire penală.

Prin urmare, Duicu a formulat excepţie cu privire la neregularitatea actului de sesizare a instanţei, prin care a solicitat ca prin încheierea pe care o va pronunţa, cauza să fie restituită la Parchet, „întrucât actul de sesizare a instanţei nu realizează o descriere a faptelor” ce i se impută, astfel încât „să releve elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute” în sarcina sa şi „să respecte cerinţele unei informări detaliate a acuzaţiilor aduse, aspecte care conduc la imposibilitatea stabilirii obiectului judecăţii”.

Şi ceilalţi inculpaţi ridică în faţa judecătorului de cameră preliminară excepţii similare, şi aceştia invocând neregularitatea rechizitoriului întocmit de procurori, a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

În final, judecătorul de cameră preliminară constată nulitatea relativă a rechizitoriului prin excepţiile invocate de inculpaţi, dar şi nulitatea relativă a ordonanţei procurorului de punere în mişcare a urmăririi penale.

Procurorii au avut termen de 5 zile să remedieze neregularităţile constatate.

Probe care cad

În cadrul „neregularităţilor” constatate în actele de urmărire penală şi a rechizitoriului întocmit de procurori intră şi interceptările convorbirilor existente la dosar, probe care la momentul la care Duicu a fost arestat preventiv, în timp ce Bogoli, Pivariu şi Airimiţoaie au fost puşi sun control judiciar, nu erau încă puse sub semnul neconstituţionalităţii. Acum însă respectivele probe sunt eliminate. Apoi conform articolelor invocate în încheierea penală rezultă şi deficienţe la capitolul dreptului la apărare a inculpaţilor, care, mergând la scară generală, lipseşte, întrucât apărătorii inculpaţilor fac practic figuraţie. Mai precis este vorba despre acele momente cheie în care procurorii aduc la cunoştinţa inculpaţilor acuzaţiile ce li se impută, audierile care au loc, şi eventualele măsuri care vor fi luate împotriva lor –arestări preventive, iar avocaţii îşi apără clienţii orbeşte, întrucât nu au cunoştinţă decât foarte vag de probele de la dosar. Practic în acele momente cheie îi asistă doar şi le îndrumă eventualele declaraţii.