Un numar de 29 de proiecte de înfiintare a unor ferme în Bistrita-Nasaud sunt finantate din fonduri SAPARD, în medie cu 350.000 de lei (3,5 miliarde de lei vechi) fiecare.
Au fost depuse sapte proiecte la masura 1.1 privind procesarea productiei agricole, iar cinci dintre acestea sunt finantate. Alte 34 de proiecte au fost depuse la masura 3.1 privind finantarea exploatatiilor agricole, iar 29 dintre acestea vizau înfiintarea de euroferme în parteneriat cu firma Dorna Lactate. 29 de proiecte din masura 3.1 sunt finantate în medie cu 350.000 lei (3,5 miliarde de lei vechi) fiecare, alte cinci beneficiind de sume mai mari, care oscileaza între un milion de lei (10 miliarde de lei vechi) si doua milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi). Proiectele depuse la masura 1.1 sunt finantate cu sume între 450.000 lei (4,5 miliarde de lei vechi) si 2,3 milioane lei (23 de miliarde de lei vechi). Cei mai multi bani, aproximativ 3,5 milioane lei (35 de miliarde de lei vechi), au fost primiti de Primaria Rodna pentru realizarea canalizarii în comuna, proiectul fiind realizat deja în proportie de 90%.
Au lasat arma jos
Fermierii din Bistrita-Nasaud au fost purtati pe drumuri mai bine de un an si au pierdut finantari europene pentru constructia de euroferme din cauza întârzierilor înregistrate de firma “La Dorna” în asigurarea cofinantarii necesare implementarii unor programe SAPARD. Fermierii au fost atrasi în program cu scopul de a rambursa sumele acordate sub forma de produse, adica lapte pentru "La Dorna". La rândul ei, firma suceveana si-ar fi asigurat în acest mod materia prima necesara productiei. Din 31 de fermieri care au intrat initial în programul de constructie a eurofermelor, doar 17 mai sperau ca firma de lactate sa îsi onoreze promisiunile. Din aceasta cauza cinci fermieri au renuntat la program din diferite motive, iar alti noua au ales sa îsi construiasca singuri eurofermele cu bani împrumutati de la banci, în ciuda faptului ca prin Sapard ar fi obtinut finantari nerambursabile. Numai anul trecut, trei astfel de proiecte SAPARD au fost reziliate, iar bistritenii au pierdut, astfel, peste 1,4 milioane de lei pe care i-ar fi obtinut din finantari nerambursabile. Cele trei contracte ar fi putut duce la crearea unor euroferme în comunele Uriu, Silivasu de Câmpie si Mariselu. Rezilierile au avut loc în contextul în care bistritenii nu au mai putut respecta termenii prevazuti în contractele cu SAPARD, din cauza ca nu au primit banii promisi de firma suceveana. Potrivit lui Liviu Râpan, alti 17 fermieri aflati în parteneriat cu “La Dorna” aveau termen final pâna în data 30 iunie, cu posibilitate de prelungire pâna în septembrie anul curent, pentru a-si rezolva problemele financiare. În caz contrar, risca si ei rezilierea contractelor. Programul era extrem de atractiv pentru fermierii din toata Transilvania, însa majoritatea fermierilor interesati au ramas dezamagiti de "prestatia" firmei sucevene.
La Dorna, acuzata de înselaciune
Un numar de 26 de fermieri, care fac parte din Asociatia Euro-Fermierilor din Transilvania, acuza compania “La Dorna” si pe vicepresedintele acesteia, Valeriu Steriu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în timpul guvernarii PSD, de înselaciune, în cadrul unor proiecte de asociere pentru constructia unor euro-ferme realizate din fonduri SAPARD. Mai precis, fermierii spun ca firma “La Dorna” este direct raspunzatoare pentru întârzierea premeditata a constructiei celor 26 de euro-ferme, în valoare de 3,5 miliarde de lei fiecare, prin intermediul unor proiecte SAPARD. Astfel, fiecare fermier suporta cheltuielile a jumatate din fiecare proiect în parte, echivalentul a 1,3 miliarde de lei. Asadar, „prejudiciul” total de care este acuzata compania de lactate depaseste 33 miliarde de lei. Fermierii se tem ca vor pierde banii SAPARD, deoarece firma de constructii contractata de “La Dorna” nu a demarat înca lucrarile la nici o ferma. În urma cu trei ani, membrii Asociatiei Euro-Fermierilor din Transilvania au început documentarea în vederea înfiintarii de euro-ferme moderne pentru vaci cu lapte, în parteneriat cu firma “La Dorna Lactate”. Fermierii aveau obligatia sa furnizeze laptele firmei La Dorna.
Aurelia Moldovan
