Vrabia mălai visează! DIICOT intenţionează crearea unui serviciu secret

Într-un material publicat în exclusivitate în Gazeta de Bistriţa, intitulat, „DIICOT înghite structurile de luptă împotriva crimei organizate”, anticipam că, având în vedere scandalurile care se țin lanț, este doar o chestiune de zile și agendă până când structura antimafia din România, respectiv DIICOT, va integra „de jure” în organica proprie, componentele de combatere a crimei organizate din Poliția Română, brigăzile, respectiv serviciile de la nivel județean, lucru de altfel absolut normal…

Nu a trecut mult timp de atunci și într-o emisiune a unui post de televiziune, șeful DIICOT, procurorul Daniel Horodniceanu, a declarat că instituția pe care o conduce a înaintat Ministerului Justiției un proiect de lege prin care vizează să fie creată o unitate proprie de analiză a informațiilor și, ţineţi-vă bine, și o unitate de „cercetări în domeniul financiar” pentru a facilita confiscarea averilor obținute prin comiterea de infracțiuni.

În ultima perioada de timp se observă cu ochiul liber fascinația unor magistrați cu funcții înalte de conducere din parchetele din România vis-a-vis de ceea ce reprezintă și cum acționează serviciile secrete, sau mai bine spus despre metodele și procedurile folosite de aceste structuri. Iar ca urmare a acestui fapt, lucrurile încep, încet dar sigur, să derapeze necontrolat în detrimentul democrației. După modelul DNA, sora mai mică – DIICOT, o structură a Ministerului Public scăpată practic de sub orice control național, care și-a „tras” niște compartimente care se ocupă cu culegerea de informații, folosirea tehnicii operative, interceptări de tot felul. Astfel, DIICOT doreşte să urmeze exemplul DNA prin înființarea unei unități … de analiză a informațiilor, dar și o altă unitate de cercetări în domeniul financiar.

Cu alte cuvine, sub un soi de „acoperire” ca structuri interne, sub vraja activităților specifice desfășurate de serviciile secrete, se dorește înființarea a tot felul de componente a căror activitate seamănă perfect și se suprapune cu cea desfășurată de serviciile secrete.

Ce se întâmplă? Nu mai furnizează serviciile secrete informații DNA și DIICOT, sau nu mai au încredere procurorii celor două parchete în veridicitatea informațiilor primite de la servicii?

Structurile naționale de informații, SRI și SIE, dar și cele departamentale – Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul M.Ap.N și Departamentul de Informații și Protecție Internă de la MAI, acționează printre alte misiuni și pe profilul DNA și DIICOT – investigarea informativă a corupției, protejarea valorilor democratice, siguranța cetățeanului, securitatea economică, criminalitatea organizată internă și transfrontalieră și oferă acestora informații în baza cărora procurorii își construiesc dosarele pe care le instrumentează și ulterior le înaintează instanțelor de judecată. În aceste condiții, când structurile de intelligence oferă informații în absolut orice domeniu al infracționalității, de ce este nevoie de crearea a tot felul de structuri care acționează în paralel, încălecându-se, practic călcându-se pe picioare?

În România se întâmplă ceva periculos, echilibrul puterilor în stat nu mai există, iar DNA practic nu se mai supune nici unui control național. Există controverse, de care putere aparțin procurorii, de puterea judecătorească sau cea executivă. Un lucru este sigur, justiția în țara aceasta este înfăptuită de judecători, nu de procurori.

O vorbă din bătrâni spune că, gura păcătosului adevăr grăiește, iar recentele gânduri exprimate de șeful DIICOT, în interviul amintit demonstrează fascinația acestuia cu privire la activitatea serviciilor secrete și a metodelor folosite de acestea. Visul nespus explicit de către șeful DIICOT se pare că este crearea în cadrul parchetului antimafia a unei unități de analiză a informațiilor, activitate specifică serviciilor secrete prin integrare compartimentelor din cadrul Serviciilor de Informații și Protecție Internă de la DIPI, implicat în prezent într-un scandal monstru la vârful acestuia care se ocupă de culegerea de informații privind criminalitatea organizată și activitățile conexe terorismului.

Concret, acest lucru înseamnă că structurile amintite din cadrul SIPI Cluj și Bistrița-Năsăud vor trece la DIICOT, la fel cum se va întâmpla, dacă această aberație va fi pusă în practică, și cu alte categorii de personal pentru încadrarea unității de cercetare în domeniul financiar.

În ceea ce privește crearea unei așa-zise unități de analiză a informațiilor, amintim faptul că în organica brigăzilor de combatere a crimei organizate există asemenea compartimente. În cadrul BCCO Cluj, există un compartiment specializat de analiza informațiilor.

Ce uită șeful DIICOT este că separația puterilor în statul de drept înseamnă de fapt că nu poți să și centrezi și să dai şi cu capul.

Toți șefii DIICOT în proiectele de management, la capitolul „puncte slabe” ale activității instituției repetau la unison „lipsa unei structuri de poliție judiciară”. Au cerut acest lucru foștii șefi ai DIICOT, Codruț Olaru, Alina Bica dar și actualul șef, Daniel Horodniceanu. Este poate un lucru normal, în Italia, dăm numai un exemplu, procurorii antimafia au în subordine echipe de ofițeri de poliție judiciară, detașați pe lângă procurorii respectivi. Astfel de proceduri sunt folosite și în alte țări din UE. Primul vis al șefului DIICOT este de fapt realizat, structurile de combatere a crimei organizate acționează împreună cu DIICOT, de facto.

Amintim că la ANAF tocmai a fost creată o structură similară cu visul șefului DIICOT – Serviciul valorificarea sentințelor penale – care are drept misiune executarea silită a bunurilor considerate rezultatul produsului infracțional, care își face intrarea pe piață declanșând scandalul de la Antene.

În ceea ce privește necesitatea unor instrumente legale pentru confiscarea bunurilor ilicite, Daniel Horodniceanu a arătat că „e nevoie de o schimbare de viziune …, să mergem pe viziunea europeană de produs infracțional, și nu de pagubă sau prejudiciu, în sensul de a reuși ca după tragerea la răspundere penală sau în același moment să-i putem confisca și produsul infracțiunii. E de esența structurilor specializate din Ministerul Public să poată să nu lase produsul infracțional în mâna infractorului, pentru că degeaba îl tragi la răspundere, dacă îi lași banii. Și doar dauna, ci inclusiv fructele pe care dauna lui le-a produs. Am elaborat deja un proiect, care este deja pe masa ministrului justiției”….

„E o idee care nu-mi aparține, dar pe care mi-am însușit-o. Mi-am dat seama, în ani de lucru în DIICOT, că e nevoie de un aparat de poliție propriu, dar nu neapărat de felul celui care funcționează astăzi în DNA, care și-a dovedit valoarea și succesul. Succesul DNA se datorează și poliției judiciare. Crima organizată are alt specific, polițistul de crimă organizată trebuie să fie în stradă, să fie în permanentă conexiune cu vectorii crimei organizate, trebuie să penetreze grupările de criminalitate organizată, să aibă relații cu marile clanuri care guvernează zone întregi din marile orașe în special”, spune șeful DIICOT.

Mai mult, acesta își exprimă unele frustrări vis-a-vis de „disiparea autorității DIICOT” în materie de criminalitate organizată, odată cu noul Cod Penal, prin care și alte parchete pot avea competențe în domeniu adică mai precis se teme de concurență.

„E un deziderat al nostru. Trebuie să plecăm de la ideea că crima organizată din România a fost cumva dezarticulată prin modificarea legii 39/2003. La momentul 2004, prin legea 508, DIICOT era singura autoritate care gestiona infracțiuni de criminalitate organizată. Prin schimbarea Codului Penal din 2014 și prin introducerea articolului 367 s-a disipat cumva autoritatea DIICOT-ului în domeniu, astfel că și alte unități de parchet pot lucra dosare cu specific de crimă organizată, dar pe altă competență decât DIICOT. Articolul 2 din legea 39, care stabilea infracțiunile grave, a rămas caduc, pentru că nu mai sunt date în competența nimănui în mod special”, a mai spus Horodniceanu în interviul respectiv.

Nu a scăpat ocazia de a critica lipsa unei strategii naționale și a unei analize naționale de risc. „Ministerul Public, MAI și Ministerul Justiției trebuie să concureze la crearea unei strategii naționale și a unui cadru de acțiune consecutiv. S-a vorbit și se vorbește de asta. Avem parteneri instituționali deschiși în acest moment. Face parte din strategia noastră pe termen scurt adoptarea unei strategii, dar DIICOT nu poate singur”, a punctat procurorul-șef.

În toate democrațiile veritabile la care se raportează România, pentru ca lucrurile să nu o ia razna, cum se întâmplă în prezent la noi, se previne concentrarea în mâna unuia din cei trei piloni ai statului de drept prea multă putere.

Se veghează ca puterile să fie într-un balans perfect.