Daniel Frăsincari revine la conducerea Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud, după ce a acţionat în instanţă Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud ca urmare a demiterii sale din funcţie în 2014. Frăsincari a câştigat două procese intentate CJ BN. Consilierii judeţeni au votat, în şedinţa ordinară de săptămâna trecută, repunerea lui Frăsincari în funcţia de conducere din care a fost demis în urmă cu doi ani.
Într-un număr din 2014 al Gazetei de Bistriţa precizam care sunt directorii de sorginte liberală care urmau să zboare din posturi – cu demisii sau prin demiteri. Însă nu doar liberalii mai ocupau posturi prin deconcentrate, ci şi doi democrat-liberali încă pe atunci – Otilia Berbecari – Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM BN, şi Daniel Frăsincari – Camera Agricolă. Un alt director care le-a stat precum cuiul în coastele social-democraţilor a fost Ştefan Mureşan, şi el susţinut atunci de PDL, care a ocupat scaunul de şef al Agenţiei pentru protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud, pe care l-a părăsit prin pensionare. Asta după ce pesediştii lui Radu Moldovan au încercat ani buni de zile să îl zboare din funcţie. Nu le-a mers figura, fiindcă Mureşan a câştigat în instanţă, dovedindu-le că nu poate fi demis din funcţie după cum visează unii peste noapte. Povestea este oarecum similară şi în cazul Otiliei Berbecar, care a avut de înfruntat hărţuielile pesediste.
Un alt director zburat din funcţie şi înlocuit de un pesedist este Maxim Pop, la acel moment membru PNL, care din 2013 până la finele lunii noiembrie 2014 a condus Comisariatul Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud. În locul acestuia a fost numit Marius Cristian Niculae, fiul primarului social-democrat al comunei Coşbuc – Niculae Anghel. Maxim Pop a acţionat şi el în instanţa de contencios administrativ conducerea centrală a Gărzii de Mediu, primul termen fiind stabilit pe 6 martie 2015. Pop a renunţat însă rapid la proces şi s-a retras în linişte în mediul privat, ocupându-se de afacerea pe care o părăsise în momentul în care a intrat în administraţia publică, mai întâi ca viceprimar al oraşului Sângeorz-Băi (2008 – 2012) şi mai apoi comisar şef al Gărzii de Mediu BN (2013 – 2014).
Activitatea lui Daniel Frăsincari în fruntea Camerei Agricole a fost evaluată de două ori de vicepreşedintele Alexandru Pugna, şi de fiecare dată a primit note extrem de mici. Prima evaluare a avut loc în februarie 2014, pe când Frăsincari se afla în concediu, nota primită fiind 1,98, deci „nesatisfăcător”. Fiindcă nu s-a desfăşurat în condiţii de legalitate, Daniel Frăsincari a contestat raportul şi a obţinut anularea documentului. Nu a scăpat însă definitiv, fiindcă în iulie, conducerea CJ BN a reluat procesul de evaluare a activităţii pe 2013, nota acordată directorului Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud fiind identică cu prima – 1,98 şi calificativul „nesatisfăcător”.
Două luni mai târziu, în septembrie Frăsincari a fost demis de la conducere, însă acesta nu şi-a pierdut doar funcţia, ci şi locul de muncă din instituţia respectivă. Până la demitere însă, în august 2014, Daniel Frăsincari a înaintat Consiliului Judeţean o plângere prealabilă în care cerea anularea raportului de evaluare, dar fără succes de data aceasta.
Din acest punct, Frăsincari începe războiul cu Consiliul Judeţean. Într-o primă etapă acţionează în instanţă atât instituţia căruia îi fusese subordonat cât şi pe preşedintele Radu Moldovan, dar şi pe vicepreşedintele Alexandru Pugna, Frăsincari solicitând instanţei anularea raportului de evaluare. Şi câştigă în februarie 2015, după patru termene de judecată, instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Bistriţa-Năsăud dându-i dreptate fostului director al Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud. Astfel, a fost anulat raportul de evaluare întocmite de vicepreşedintele CJ BN Alexandru Pugna. Mai mult decât atât, executivul Consiliului Judeţean era obligat să îl reevalueze pe Frăsincari conform prevederilor legale în domeniu.
„Respinge, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, invocate în cauză.
Admite acţiunea în contencios administrativ, ulterior completată, formulată de reclamantul Frăsincari Daniel Florin, în contradictoriu pârâţii Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Emil Radu Moldovan şi Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Pugna Alexandru, şi, în consecinţă:anulează Raportul de evaluare nr.9827/11.07.2014 a performanţelor profesionale individuale ale funcţionarilor publici de conducere, pentru perioada 1.01.2013 – 31.12.2013, întocmit, în calitate de evaluator, de Pugna Alexandru – Vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şi contrasemnat de Emil – Radu Moldovan, Preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud şiobligă evaluatorul la refacerea acestuia, cu respectarea prevederilor legale ce reglementează procedura de evaluare”, este soluţia dată în februarie 2015 de judecătorii Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
Sentinţa nu a fost însă definitivă şi prin urmare a fost atacată în recurs de Consiliul Judeţean BN, dar fără succes.
În paralel, Daniel Frăsincari a dat în judecată, în ianuarie 2015, Consiliul Judeţean, de data aceasta cerând anularea hotărârii prin care aleşii judeţeni votaseră demiterea lui din funcţie. În decembrie, judecătorii Tribunalului BN au pronunţat o sentinţă favorabilă lui Frăsincari.
„Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Frăsincari Daniel Florin în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Anulează Hotărârea nr. 113 din 28.08.2014 emisă de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud”, este decizia judecătorilor bistriţeni.
Evident, CJ BN a mers mai departe la Curtea de Apel Cluj, însă nici de data aceasta nu a câştigat, instanţa menţinând în întregime sentinţa pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Nota pe care a primit-o la evaluare Frăsincari ar fi fost un cartonaş roşu pentru… „trădarea” PSD de acum câţiva ani, pe care Radu Moldovan nu a putut-o uita.
Daniel Frăsincari afirma în 2014 că la baza demiterii sale din funcţie de către conducerea CJ BNstă o istorie mai veche, un conflict care a avut loc în 2009 între el şi Radu Moldovan, în perioada alegerilor prezidenţiale. La acea vreme, Daniel Frăsincari era membru PSD. Cu un an înainte, la alegerile locale din 2008, chiar a candidat pentru funcţia de primar al comunei Livezile, fără succes însă. Potrivit lui Frăsincari, în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2009, cu puţin timp înainte de ziua votului, Radu Moldovan i-a cerut să schimbe oamenii numiţi din partea social-democraţilor şi avizaţi de Biroul Electoral Judeţean în secţiile de votare din comuna Livezile, fiindcă cei pe care îi voia şeful PSD BN ar fi adus, vezi-Doamne, mult mai multe voturi. Daniel Frăsincari a refuzat fiindcă nu a vrut să fie precum „o perie de şters papucii” în faţa oamenilor cărora le-a propus să facă parte din partea PSD în comisiile de votare. Pretenţiile lui Radu Moldovan au avut ca efect plecarea din PSD a lui Frăsincari şi înscrierea în PDL, pentru care de altfel până în ziua votului pentru alegerea preşedintelui a făcut campanie electorală.
La acea vreme, Daniel Frăsincari era deja angajatul Camerei Agricole Bistriţa-Năsăud, iar în 2011, pe când la cârma CJ BN era Liviu Rusu, a reuşit să obţină funcţia de director executiv în baza concursului organizat pentru acest post.
Până la venirea PSD la guvernare a fost linişte în Camera Agricolă, însă după momentul iunie 2012 lucrurile s-au schimbat. Potrivit lui Daniel Frăsincari, conducerea Consiliului Judeţean BN a început să facă presiuni asupra sa pentru a renunţa de bună-voie la funcţie.
