Vezi care dintre variantele de ocolire ale oraşului a intrat în calculele CNADNR

Consilierii locali bistriţeni nu au aprobat preluarea centurii de nord din administrarea Ministerului Transporturilor, prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR SA), în administrarea Consiliului Local Bistriţa. Majoritatea consilierilor au considerat că CNADNR nu a atins obiectivele în ceea ce priveşte acest drum, mai precis fiind vorba de reabilitare. Pe de altă parte, rămâne un mister faptul că Varianta de ocolire 2 Sud a fost cea preferată de autorităţi, deşi iniţial s-a vorbit de reabilitarea centurii de nord.

Drumul de centură pentru Bistriţa este un subiect arzător atât pentru populaţie, cât şi pentru autorităţile statului. La ultima şedinţă a Consiliului Local s-a mai consumat un episod din războiul surd dus între cele două tabere – pe de o parte cea a primarului Ovidiu Creţu, în care este inclusă şi CNADNR, şi care ţin morţiş de varianta 2 sud, iar de cealaltă parte sunt grupul celor direct afectaţi de varianta susţinută de primar, oameni care sunt înţeleşi şi ajutaţi de o parte dintre consilierii locali.

A vrut să-şi tragă jarul la oala lui

Lupta cea mare se duce însă în instanţă unde primăria a pierdut pe bandă rulantă procesele. Cu toate acestea, Ovidiu Creţu nu renunţă la centura de sud pe traseul dorit de el şi încearcă prin toate mijloacele să îşi creeze avantaje. Unul dintre acestea este şi drumul de centură vechi, pe la nord de Bistriţa, care în urmă cu câţiva ani, a fost preluat în baza unei hotărâri a Consiliului local Bistriţa – nr. 59/2006 – de CNADNR, precum multe alte drumuri din această categorie din ţară, pentru a fi reabilitat.

Ani de zile nu s-a întâmplat nimic pe acest drum care a ajuns un dezastru pentru şoferii şi maşinile lor.

Abia în 2013 şi 2014, pe drumul de centură de nord a fost turnat un covor asfaltic, însă nu se poate discuta de lucrări de reabilitare la modul serios.

După aşa zisa reabilitare, CNADNR vrea să redea din administrarea sa în administrarea Consiliului Local Bistriţa,centura de nord, intenţie care îi vine ca o mănuşă primarului Ovidiu Creţu, fiindcă odată preluat acesta poate fi considerat ca un drum interior, nu ca unul ocolitor, şi prin urmare ar putea puncta în lupta pentru varianta de sud. Asta în condiţiile în care în lupta pe care o poartă acum în instanţă nu se întrezăreşte la orizont o victorie, fiindcă potrivit raportului întocmit de expert varianta sudică traversează o bună parte din intravilanul municipiului. Circa 30%, după cum Ovidiu Creţu a şi recunoscut în ultima şedinţă a Consiliului local.

„Vreau să se facă variantă ocolitoare, chiar dacă 30% trece prin intravilan”, a spus primarul Bistriţei.

Reamintim şi ceea ce a menţionat expertul în raportul depus la dosarul din instanţă:

„a) În urma analizării materialelor avute la dispoziție am constatat că traseul variantei ocolitoare avut în vedere la adoptarea H.C.L. nr. 136/2013, se suprapune în mare parte peste traseul variantei ocolitoare care a fost avut în vedere la adoptarea H.C.L. nr. 151/2010.

În ceea ce privește varianta avută în vedere la emiterea avizului de mediu nr. 2/28.06.2013 de către Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, înclin să cred că nu s-a avut în vedere un traseu anume, ci s-a luat de bun punctul de vedere al pârâtei Primăria Municipiului Bistrița nr. 4307 din 7 iunie 2013 precum și cele scrise în „Memoriul general” întocmit de proiectantul general, ambele documente susținând ideea că traseul s-a modificat dar fără a se da elemente ale noului traseu (pag 29/33 din avizul de mediu). Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud nu avea obligația – iar în cazul de față, nici posibilitatea – de a verifica acest fapt.

În susținerea afirmației mele enumăr următoarele constatări:

• Piesele desenate care mi-au fost prezentate la sediul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, sunt redactate la scara 1:25000, scară care nu oferă posibilitatea detalii asupra traseului variantei ocolitoare.
• Acestea nu au aplicată ștampila cu data intrării în instituție și nici nu sunt menționate în adresa de înaintare nr. 18399 din 5 martie 2013, emisă de către Primăria Municipiului Bistrița. De fapt, nici una dintre piesele desenate ale Planului Urbanistic General aprobat prin H.C.L. nr. 136/2013, nu au în cartușul tehnic rubrica cu data realizării.

1. b) Varianta ocolitoare avută în vedere la emiterea avizului de mediu atacat în prezenta cauză, traversează intravilanul localității în mai multe puncte, și anume:
   1. Varianta ocolitoare pornește dintr-un punct situat în intravilanul localității Viișoara; (…)
   2. Traversează intravilanul a doua oară în zona străzii Valea Budacului; (…)
   3. După ce străbate pădurea Codrișor, traseul reintră în intravilan în zona ștrandului;(…)
   4. Reintră în intravilan în zona străzii Viorelelor până dincolo de lacul de agrement (…)

Traversează o porțiune și din intravilanul localității Unirea. (…)”.

Proiect respins!

Proiectul cu privire la preluarea drumului de centură pe la nord de Bistriţa din administrarea CNADNR nu a fost însă aprobat de consilierii locali, numărul voturilor necesare fiind de două treimi, în acest caz 14, din numărul consilierilor locali în funcţie. Or proiectul a întrunit doar 12 voturi pentru, 7 împotrivă, și o abținere, astfel că a fost respins.

Dovezile pro centura de nord

În 2009, anul în care au început controversele cu privire la varianta de ocolire a municipiului Bistriţa, CNADNR avea în plan reabilitarea drumului de nord, vechea centură a oraşului.

Construirea variantei ocolitoare Bistriţa făcea parte din Proiectul POST/2009/2/1/001 „Pregătirea pentru construcţia variantelor de ocolire Ştei, Aleşd, Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Bistriţa şi Huşi”. Pentru proiectarea variantelor de ocolire Miercurea Ciuc, Gheorgheni şi Bistriţa, beneficiarul proiectului, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a încheiat un contract cu proiectantul desemnat prin licitaţie, SC. IPTANA S.A, în data de 6 mai 2009, cu finalizare în 21 iunie 2010. Valoarea contractului semnat cu IPTANA a fost de 3.121.990.00 de lei, din care, contribuţia UE prin FEDR a fost de 2.161.978,07 lei, iar contribuţia bugetului de stat – 960.011,93 de lei.

Mărturie că în calcul s-a luat varianta de nord stau prevederile din caietul de sarcini întocmit la acea vreme în vederea atribuirii contractului de către CNADNR pentru întocmirea documentaţiei necesare demarării lucrărilor de execuţie. Contractul pentru întocmirea documentaţiei a fost câştigat de SC IPTANA SA şi semnat pe data de 6.05.2009.

„ 2.3 Rezultatele aşteptate a fi atinse de către Prestator sunt următoarele :

[I] Varianta de Ocolire Bistriţa:

• Studiu de Fezabilitate revizuit şi actualizat (incluzând SIM revizuit şi actualizat),
• Pregătirea Aplicaţiei FEDR,
• Proiect Tehnic (incluzând Detalii de Execuţie) şi
• Documentaţia de Atribuire pentru Lucrări.

 [II] Varianta de Ocolire Gheorgheni:

• Studiu de Fezabilitate (incluzând SIM complet cu consultaţii publice),
• Pregătirea Aplicaţiei FEDR
• Proiect Tehnic (incluzând Detalii de Execuţie) şi
• Documentaţia de Atribuire pentru Lucrări.

 [III] Varianta de Ocolire Miercurea Ciuc:

• Studiu de Fezabilitate (incluzând SIM complet cu consultaţii publice),
• Pregătirea Aplicaţiei FEDR,
• Proiect Tehnic (incluzând Detalii de Execuţie) şi
• Documentaţia de Atribuire pentru Lucrări.

4. SCOPUL LUCRǍRILOR

4.1 Generalităţi: Definiţia generală a activităţilor ce vor fi realizate este stipulată în termeni generali în cele ce urmează. Cu toate acestea, nivelul studiilor anterioare, scopul serviciilor, priorităţile şi programul variază, conform celor explicate în următoarele secţiuni.

4.1.1 Descrierea proiectului

4.1.1.1 Varianta de Ocolire Bistriţa (Activitatea [I]) Varianta ocolitoare Bistrita (12,2 km), este localizată la intersecţia DN 17 (E58) cu DN 17C, în partea de nord-est a Podişului Transilvaniei.

Obiectivul activităţii este de a revizui şi actualiza Studiul de Fezabilitate existent, de a realiza SIM, iar pe baza rezultatelor obţinute, elaborarea Aplicaţiei FEDR, realizarea Proiectului Tehnic la nivel de detalii de execuţie, şi pregătirea Documentaţiei de Atribuire pentru contractul de lucrări în vederea demarări procedurii de atribuire, în baza finanţării din FEDR.

Pentru Varianta ocolitoare Bistriţa a fost realizat un Studiu de Fezabilitate de către Consultantul Consilier Construct cu finanţare de la bugetul de stat. Studiul a fost finalizat în 2006 şi este disponibil în limba română. În perioada de pregătire a ofertelor, documentaţia existentă va fi accesibilă în vederea studierii de către toţi ofertanţii pentru evitarea oricărei neînţelegeri privind datele disponibile, pe baza cărora Consultantul va revizui si actualiza studiul de fezabilitate. Studiile existente au fost aprobate de către Consiliul Tehnico-Economic al CNADNR prin avizul nr. 93/2507 din data de 05.12.2006”.

O a doua dovadă este hotărârea adoptată de Consiliul Local Bistriţa în aprilie 2006, hotărâre invocată acum în proiectul de hotărâre promovat de primarul Creţu:

„În 2006, s-a aprobat transmiterea din domeniul public al municipiului Bistrița și administrarea Consiliului Local în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Transporturilor a segmentelor de drum județean DJ 173 B de la km 0+000 la km 2+050 și DJ 151 de la km 126+712 la km 131+682, în vederea realizării lucrărilor pentru varianta ocolitoare a orașului Bistrița. De asemenea, a fost împuternicit primarul municipiului Bistrița să efectueze demersurile necesare pentru prelungirea variantei ocolitoare a orașului Bistrița, km 0+ de la intersecția DN 17 C km 0+743 până la DN 17 km 67+900, la ieșirea din localitatea componentă Unirea”.

În baza acestei hotărâri adoptate în 2006, municipalitatea nu mai avea dreptul să aprobe construcții pe traseul de prelungire (Politub-capătul localităţii Unirea) întrucât actul normativ punea la dispoziția autorităților naționale terenul pentru Varianta de ocolire Bistrița. Acest lucru nu s-a întâmplat şi astfel în zona respectivă a răsărit în câţiva ani un întreg cartier de locuinţe.

A treia dovadă care arată că era vorba de centura nord şi nu cea de sud este o dresă din 2010, în CNADNR menționează că la 23.07.2009 în biroul primarului a avut loc o ședință cu reprezentanți IPTANA, CNADNR, reprezentanți ai administrației locale, arhitectul șef.În şedința respectivă, condusă de primarul Ovidiu Crețu, după ce au fost prezentate studiile pentru varianta 1 Nord și 2 Sud, a fost aleasă 2 Sud la insistențele primarului. După care CNADNR a aprobat prin avizare în Consiliul Tehnic varianta 2 Sud.

Cea de a patra dovadă reiese din sentinţa civilă nr. 409/2011 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud în dosarul 8117/112/2010, dosar în care cetăţenii afectaţi direct de varianta de ocolire 2 sud au cerut anularea hotărârii de consiliu local nr. 151/2010 privind unele măsuri în vederea realizării variantei de ocolire a municipiului Bistriţa – Varianta 2 SUD – obiectiv finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Astfel, în sentinţa amintită, scrie negru pe alb că „în Memoriul Tehnic prezentat la Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud pentru obţinerea acordului de mediu, proiectantul susţine: «Varianta II are un traseu mai lung cu 2,714 km, necesită ample lucrări de artă (poduri, pasaje, lucrări de consolidare) datorită multitudinii de obstacole întâlnite şi a versanţilor ce prezintă multiple fenomene de instabilitate, necesită suprafeţe mult mai mari de teren necesar a fi expropriat şi construcţii existente ce trebuie a fi demolate, şi nu asigură o legătură cu DN 17 C. Date fiind aceste caracteristici, Proiectantul şi Beneficiarul au susţinut fezabilitatea certă a Variantei I(n. r. – varianta de nord), spre deosebire de varianta II care are şanse mari să nu fie fezabilă. Cu toate acestea, Primăria Bistriţa şi-a afirmat susţinerea totală pentru Varianta II, în ciuda volumului mare de demolări, argumentul principal fiind acela că Varianta I este dispusă circa 60% din lungimea ei în interiorul oraşului, şi nu asigură o ocolire a localităţii Viişoara, dispusă pe DN 17 la intrarea în oraş dinspre Dej »”.