Premierul Nicolae Ciucă a declarat că a discutat în cadrul unei ședințe despre posibila eliminare a impozitului la pensiile sub 3.000 de lei.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți seară, după ședința PNL, că a discutat în cadrul Biroului Politic Național despre posibila eliminare a impozitului la pensiile sub 3.000 de lei – o extindere de la plafonul actual de 2.000 de lei.
„Această propunere de neimpozitare a pensiilor sub 3.000 de lei a fost discutată, vom merge cu ea în Coaliție”, a afirmat premierul.
Conform libertatea, Ciucă a mai spus că nu s-a discutat până acum despre o posibilă majorare a pensiilor mici sau medii. În schimb, în cadrul ședinței de marți seară a PNL s-a discutat despre rectificarea bugetară, absorbţia fondurilor europene, dar şi despre chestiuni interne de partid, cum ar fi alegerile în diferite organizaţii.
„Am discutat cu președinții filialelor judeţene pentru desfăşurarea unor acţiuni concrete la nivelul UAT pentru a beneficia de absorbţia unor sume mari din fonduri europene, atât fonduri de coeziune, PNRR, cât şi cadrul financiar multianual 2021- 2017”, a mai transmis Ciucă.
Citește și: Bistrițean condamnat la 13 ani de închisoare: 4 tinere victime a acestui „loverboy”
Cui i-e frică de reforme?
Motto:
„Noi suntem ţara lui Impozit Vodă,
La noi, tot perceptorii sunt la modă,
Ne zbatem în impozite şi-n lanţuri,
Sub grele ministere de finanţuri.”
(Adrian Păunescu- Ţara lui Impozit Vodă)
Pentru a face rost la buget de banii necesari intretinerii unui aparat birocratic lacom si ineficient, actualul guvern de coalitie PSD-PNL-UDMR a adoptat măsuri aberante prin care jecmăneste fără scrupule tot ce prinde începând cu mediul de afaceri si până la dublarea impozitului pe proprietate (inclusiv de garsonieră) prin tot felul de biruri si taxe noi. Cea mai idioata măsură este cresterea contribuției la Stat pentru munca part-time, cât pentru normă întreagă.
Nimic insă despre reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
De asemenea, atragerea fondurilor europene in special pentru proiectele incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este conditionata de îndeplinirea programului de reforme propuse de România si agreate împreuna cu oficialii Comisiei Europene, si anume:
-Reforma pensiilor;
-Reforme în politica fiscală;
-Revizuirea cadrului legislativ pentru companiile cu capital de stat;
-Revizuirea sistemului de salarizare în administrația publică;
–Crearea și operaționalizarea Bancii Naționale de Dezvoltare;
–Un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice;
-Modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție;
-Transport fără emisii de carbon;
-Energie Regenerabilă.