Nu mai este în cărți de ani de zile, însă continuă să încurce în continuare dezvoltatorii imobiliari. Este vorba despre vechiul traseu de centură a Bistriței, stabilit încă de pe vremea fostului primar Ovidiu Crețu. Întrucât acesta a fost inclus în Planul Urbanistic General adoptat în 2013, cei care vor să construiască în apropierea vechiului traseu trebuie să aștepte ca noul plan urbanistic general să fie gata, adică încă câțiva ani buni.
Fostul traseu al centurii Bistriței, care nu s-a mai materializat și a fost abandonat în urmă cu ani buni, continuă să încurce destul de tare dezvoltatorii imobiliari care vor să construiască în zonă, din cauza unei interdicții de construire. Asta pentru că traseul, deși nu s-a mai materializat, a fost inclus în Planul Urbanistic General, iar până când se va elabora altul nou, interdicția rămâne în picioare.
Dar să începem cu începutul. Varianta ocolitoare Bistrița Sud, despre care este vorba este un proiect inițiat de fostul primar Ovidiu Crețu încă din 2009. Atunci proiectantul Iptana București a prezentat 3 variante de traseu: varianta 1 pe Drumul Cetății, vechea șosea de centur, pentru care s-a propus prelungirea și reabilitarea, variant 2 sud pe traseul DN 17 Viișoara – Pădurea Codrișor – malul râului Bistrița Ardeleană – Jelna – Ghinda și Livezile și varianta 3 sud pe traseul Sărata – Monariu – Budac – Livezile.
Deși proiectanții au recomandat varianta 1 sau 3, Primăria Bistrița condusă de Ovidiu Crețu a mers pe varianta 2. S-a și organizat un referendum în 2013, la care 58% dintre cei prezenți la urne au spus că sunt de acord cu construcția variantei ocolitoare Bistrița Sud pe traseul DN 17 – Parcul Industrial Bistrița Sud – Dealul Cighir – Dealul Codrișor – Complex Wonderland – DN17.
Costurile centurii care nu s-a mai materializat erau enorme. Fostul primarul Ovidiu Crețu vehicula suma de 175 de milioane de euro, costul unui singur km de drum ajungând la 12,12 milioane de euro. Drumul urma să aibă o lungime de 14,4 km, două benzi de circulație, peste 1000 de metri de poduri, viaducte pe 469 de metri și pasaje pe 191 de metri.
PUG-ul și interdicția de construire
Acest traseu, deși nu s-a mai materializat, în ciuda demersurilor făcute de fosta administrație, a fost introdus inclusiv în Planul Urbanistic General, astfel că a apărut o interdicție de construire, deși până la urmă proiectul nu s-a mai materializat, iar municipiul Bistrița nu are nici la această oră o centură ocolitoare.
Momentan se poate construi în afara zonei delimitate de traseul centurii doar cu acordul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Unii dezvoltatori imobiliari au încercat să păcălească această interdicție prin Planuri Urbanistice Zonale, prin care au sperat să schimbe reglementările din Planul Urbanistic General pentru a putea construi.
Este și cazul Pavimat Construct SRL, care are peste 48.920 de metri pătrați în intravilan și extravilan. Terenul fiind situat în zona străzilor Lacului și Valea Ghinzii. Investitorul vrea să ridice acolo 45 de locuințe individuale și două imobile cu destinație comercială și de servicii.
În cea de-a doua etapă a proiectului, dezvoltatorul vrea 56 de locuințe individuale și alter trei blocuri. Regimul de înălțime propus este S (D) + P+ 2E +etaj retras. Rămâne de văzut dacă dezvoltatorul, care a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de lei li un profit de peste un milion de lei, va reuși să schimbe regulile PUG-ului și să construiască acolo.
Noul PUG, gata abia peste câțiva ani
Primăria Bistrița pregătește abia acum un nou Plan Urbanistic General care vine să-l înlocuiască pe cel actual. Municipalitatea a organizat o licitație publică pentru a identifica o firma care să se ocupe de elaborarea și transpunerea în format GIS a Planului Urbanistic General. Firma câștigătoare a licitației are la dispoziție doi ani pentru a veni cu un PUG nou-nouț.
Acesta este finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență și va costa peste 3 milioane de lei, fără TVA. Deși finanțarea pentru un nou Plan Urbanistic General este asigurată de mai bine de un an, abia acum s-a organizat licitația publică pentru realizarea lui efectivă. Asta în condițiile în care Primăria Bistrița se ghidează după un Plan Urbanistic General vechi de un deceniu, cu care au și fost numeroase probleme.
Planul Urbanistic General a fost aprobat acum 10 ani, prin HCL nr. 136/14.11.2013. Valabilitatea acestuia era de doar 5 ani, însă cu posibilitatea de prelungire. Prima prelungire a avut loc printr-o hotărâre de Consiliu Local în anul 2018, iar a doua prelungire a avut loc pe ultima sută de metri în toamna anului trecut.
Practic, elaborarea unui nou Plan Urbanistic General presupune revizuirea reglementărilor urbanistice, a indicatorilor urbanistici propuși și a prevederilor planului inițial, prin aducerea acestora în acord cu legislația în vigoare, dar și cu tendințele de dezvoltare și cerințele de dezvoltare durabilă și de mediu actuale. Se va actualiza și lista de proiecte de investiții necesare pentru viziunea de dezvoltare, pe baza unor studii de specialitate.
Potrivit caietului de sarcini, la baza noului Plan Urbanistic General vor sta mai multe studii precum: studiu peisagistic, studiu infrastructură de servicii comerț industrial și de turism, studiu de prestructură de învățământ și de agreement, studiu de circulație, studiu privind infrastructura tehnică edilitară, studiu de mobilitate. De asemenea, va exista și o consultare a populației în faza preliminară.
Noul PUG va include regulile de construire, regulamentul local de urbanism care va stabili indicatori urbanistici pentru amplasare în cadrul terenului, retrageri, aliniamente, distanțe sau restricții privind volumetria. Pentru intravilanul nou creat se va propune modul de parcelare, forma și dimensiunile minime ale parcelelor pentru construcții.
Actualul Plan Urbanistic General după care se ghidează Primăria Bistrița a și fost în centrul unui scandal cu iz penal, care s-a lăsat cu cercetări penale și percheziții în anul 2021. Infracțiunile cercetate în dosarul care e în stand-by din luna mai a anului 2021 sunt dintre cele mai serioase: constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals și influențarea declarațiilor.
Anchetatorii spuneau la acea dată că infracțiunile ar fi fost comise din anul 2016 până în prezent de mai mulți angajați ai Primăriei Bistrița. Ce îi lega pe toți cei implicați? Planul Urbanistic General al municipiului Bistrița, despre care se vorbea de ani buni că ar fi în două variante, folosite de functionarii municipalității, în funcție de interese.
Un vechi proverb spune: „Un prost aruncă o piatră în apă și zece întelpți se chinuie să o scoată”. Sensul acestui proverb este că un rău se poate face usor, însă îndreptarea răului făcut necesită multă muncă, timp si efort.
Este si cazul centurii (ne)ocolitoare 2-SUD a Bistritei si a cărei istorie a început în anul 2010, în timpul primului mandat de primar al lui Ovidiu Cretu.
Astfel, pe 28 ianuarie 2010, la doar un an de la preluarea primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare. S-a prevăzut amenajarea unor alei pietonale, a unui parc, pistă de biciclete, cișmele, zonă de promenadă, iar în cel mai înalt punct al dealului s-a prevăzut amenajarea unui restaurant, cu vedere spre oraș. Mai exact, Conform Planului Urbanistic Zonal, Padurea Codrisor ar urma sa intre intr-un proces amplu, prin care aceasta zona sa fie amenajata pentru o serie de activitati sportive dar si de agrement.
Numai că în septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului, Crețu s-a sucit și de-atunci s-a cramponat prosteste pentru realizarea unui drum cu două benzi prin mijlocul pădurii Codrisor.
Pentru asta Crețu, a facut o mica excrocherie astfel ca Pădurea Codrișor să rămână în extravilan. Era de altfel condiția obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin dupa cum singur a recunoscut: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin soseaua de centura ci modul in care aceasta poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine.
Si asta nu e totul. Desi au existat numeroase contestatii privind traseul centurii, Cretu a insistat să-si ducă la capăt planul, astfel că la scurt timp după lansarea proiectului deja s-au făcut primele cheltuieli , conform declaratiei doamnei Dorina Tiron pe vremea cand era directorul general al CNADNR: „Beneficiarul nu poate să îşi asume acum riscul de a renunţa la Varianta II Sud a centurii ocolitoare Bistriţa, cu atât mai mult cu cât proiectantul, SC IPTANA SA, a încasat deja nişte bani. „Dar, atenţie, noi am plătit nişte bani pentru proiectare. (…).
( redactor) – Vreţi să spuneţi că proiectantul a încasat nişte bani până la ora actuală? )
Păi singur că a încasat, nu-i normal? Doar şi-a făcut treaba până acum. A obţinut avize, autorizaţii aproape de la toată lumea”.
Cert este că încăpătânarea lui Cretu orasul Bistrita a avut numai de pierdut. In primul rand, pentru faptul ca nu s-a ales o alternativa rezonabila de traseu orasul Bistrita a ramas fara centura ocolitoare. In al doilea rand au fost blocate proiecte mai vechi de amenajare a malurilor raului Bistrita si a Dealului Codrisor ca zona de agrement.
Numai că Ovidiu Cretu a fost sustinut în demersul său diabolic de lingăii PSD-isti din jurul său. Astfel, Radu Moldovan, Președintele Consiliului Județean, a fost si el un părtas al „gândirii intelepte” a colegului sau de partid Ovidiu Cretu, fiind si el un sustinător inversunat al variantei (ne)ocolitoare 2-Sud prin padurea Codrisor: (Vezi: https://timponline.ro/radu-moldovan-bistrita-blocata-cauza-unor-nenoroci…)