Valentin Oprea, șeful secției de chirurgie de la un spital din Cluj-Napoca, pus să plătească 15.000 euro pentru un malpraxis

Valentin Aron Constantin Oprea, șeful secției de chirurgie de la Spitalul Militar de Urgență ”Constantin Papilian” din Cluj-Napoca a fost găsit vinovat de malpraxis. În cadrul unui proces, Judecătoria Cluj-Napoca a emis o primă sentință prin care îl găsește vinovat de Oprea de malpraxis și îl pune să îi plătească unei clujence daune de 15.000 de euro. Pe lângă faptul că a pus un diagnostic greșit, chirurgul Valentin Oprea a mai fost acuzat că a făcut-o pe femeie nebună, când ea i-a spus că are dureri insuportabile în urma intervenției, și că nu a arătat deloc empatie față de suferințele pacientei.

După mai bine de 10 ani de procese, clujeanca Monica D. a câștigat prima fază a procesului deschis împotriva Spitalului Militar din Cluj-Napoca și a șefului secției de Chirurgie, Valentin  Oprea.

În proces, ea a cerut daune materiale în  valoare de 3.000 lei şi daune morale în sumă de 30.000 euro.

Potrivit cererii de chemare în judecată, în 2010 Monica D. a fost supusă unei intervenții chirurgicale la colon, cu diagnosticul “megadolicocolon”, la Spitalul Militar din Cluj-Napoca, intervenția fiind efectuată de către chirurgul OPREA ARON VALENTIN CONSTANTIN.

Ea spune că, înainte de operaţie, l-a rugat pe medic să îi explice în ce constă intervenția, dar el i-a spus că îi va oferi explicațiile necesare după efectuarea intervenției. După 7 zile de la operaţie, reclamanta a fost externată, deşi avea dureri mari în zona abdominală, împrejurare faţă de care medicul i-a recomandat să ia Nospa, fără a-i face vreo investigație. La scurt timp, reclamanta s-a întors la spital, în regim de urgenţă, cu stări febrile, frisoane şi dureri acute în abdomen. S-a stabilit că prezintă abces interparitocolic postoperaor şi a fost operată de urgenţă, de acelaşi medic. Nu i-a fost administrat vreun antibiotic şi nici nu i-a fost efectuată vreo investigație, iar după 5 zile de la operaţie reclamanta acuza aceleaşi dureri.

După această intervenție, pentru că avea în continuare o stare de rău, femeia a cerut să se externeze și a mers la Spitalul de Oncologie din Cluj-Napoca. Acolo s-a diagnosticat faptul că plaga era infectată cu doi stafilococi. I s-a administrat antibiotic și i s-a efectuat chiuretaj iar, ulterior, a reușit să se externeze cu o stare de sănătate bună.

Pe lângă lipsa de profesionalism, chirurgului Oprea mai este acuzat și de lipsă de umanitate.

Datele de la dosar arată că atitudinea, limbajul şi acţiunile neprofesionale ale dr. Oprea au determinat-o să formuleze o plângere la Colegiul medicilor Cluj, plângere care nu a primit o rezolvare până la data formulării cererii de chemare în judecată. După înregistrarea plângerii, dr. Oprea i-a oferit reclamantei o sumă infimă cu titlu de despăgubire, sumă ce nu acoperea nici cheltuielile efectuate pentru intervențiile chirurgicale.

În replică, reprezentanții spitalului clujean au cerut respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pe motiv că ”pacientei i-au fost prezentate riscurile intervenției, fiind efectuată în mod corect profilaxia antibiotică, iar din studiul actelor de la dosar rezultă că intervenția efectuată de dr. OPREA ARON VALENTIN CONSTANTIN a fost corectă, după o indicaţie adecvată”.

În 2012, Colegiul Medicilor Cluj a hotărât ”stingerea acțiunii disciplinare, considerând că nu se poate reține culpa pârâtului, respectiv reținerea vreunei abateri de ordin etic deontologic sau profesional. În sprijinul acestei decizii, Colegiul a constatat frecvența complicațiilor postoperatorii în cazuri similar la 2-18% din cazuri”.

Când pacienta a reclamat dureri abdominale, chirurgul i-a spus că are ”probleme la mansardă”

În cadrul procesului s-a judecat și modalitatea în care chirurgul a arătat compasiune față de suferințele clujencei. Însă, judecătorul a descoperit că această latură umană a lipsit cu desăvârșire din relația pacient – medic.

La întrebarea privind faptul că în prezenţa mai multor persoane, pârâtul dr. Oprea ar fi acuzat-o pe reclamantă că are “probleme la mansardă” atunci când i-a adus la cunoştinţă pârâtului că are dureri mari, acesta din urmă a răspuns, în cadrul interogatoriului: “este posibil, nu îmi amintesc, însă mai avem şi noi zile proaste. În general acest tip de afecţiune poate să influențeze gradul de inteligenţă al unei persoane. Nu sunt psihiatru să stabilesc un diagnostic de specialitate”, a declarat medicul în cadrul procesului.

În motivarea sentinței, judecătorul a considerat că ”în cazul pacientei reclamante s-a produs o eroare de diagnostic din partea dr. Oprea Valentin, în ceea ce priveşte tipul afecţiunii, respectiv tipul de megacolon identificat. (…).  În cauză, pârâtul a recunoscut că în mod normal ar fi efectuat investigaţii suplimentare pentru stabilirea diagnosticului (prelevare de ţesut pentru biopsie), investigaţii care ar fi fost necesare şi prin prisma celor reţinute în cuprinsul ultimului raport de expertiză, referitoare la metodele de diagnosticare a afecţiunii de megacolon congenital. Referitor la tratamentul ales, nu s-a probat că ar fi fost luată în considerare şi informată reclamanta despre posibilitatea aplicării unui alt tratament, în afară de cel chirurgical, împrejurare ce decurge şi din stabilirea diagnosticului iniţial – megacolon congenital. (…) De asemenea, suplimentar faţă de cele reţinute anterior, instanţa reţine că, potrivit doctrinei în materia malpraxisului, una dintre obligaţiile medicului o constituie obligaţia de informare şi consiliere a pacientului, în sensul art. 649 din Legea nr. 95/2006. Aşa cum a rezultat din probele administrate, prin conduita sa, pârâtul Oprea Valentin a încălcat această obligaţie, neoferind pacientei reclamante informaţiile necesare şi adecvate şi manifestând chiar lipsă de răbdare, de empatie şi de consideraţie faţă de persoana reclamantei. (…) raportat la cauzele multiple şi complexe care au condus la agravarea stării de sănătate a reclamantei, la care pârâţii au avut o contribuţie limitată, ţinând cont însă de consecințele ulterioare grave, chiar infirmizante, cauzate reclamantei, instanţa apreciază că suma de 15.000 euro, care va fi achitată de pârâţi în solidar reclamantei, reprezintă o despăgubire echitabilă şi proporţională, care să compenseze parţial suferinţa acesteia”, se arată în motivarea instanței.

Pe lângă acordarea acestor daune, Judecătoria Cluj-Napoca a obligat în solidar pârâţii la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată parţiale în cuantum de 12.130 lei.

Sentința nu este definitivă, ea fiind atacată în apel.

Chirurgul Valentin Oprea a mai fost acuzat de malpraxis în urma unei intervenții care a avut loc în 2012. Lucian Vinţan (22 de ani) a ajuns la Spitalul Militar din Cluj pentru o operaţie de scoatere a splinei dar după câteva luni a murit. După ce a fost externat din Spitalul Militar Cluj-Napoca și a ajuns în condiții de urgență la un alt spital din oraș s-a constat că stomacul îi era necrozat și intestinele distruse. La scurt timp, băiatul a murit. Chiar dacă rudele tânărului au făcut plângeri penale și sesizări la Colegiul Medicilor din Cluj, chirurgul Valentin Oprea a rămas în continuare șeful secției de chirurgie și a operat în continuare fără nicio problemă.

Ministerul Apărării îi face reclamă chirurgului Oprea

În timp ce chirurgul clujean este ținta acuzațiilor de malpraxis, Direcția Medicală a Ministerului Apărării Naționale îi face reclamă lui Valentin Oprea.

”Angajat al Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca din anul 1995, colonelul dr. OPREA-ARON Valentin, medic primar chirurgie generală este șeful secției chirurgie din anul 2010.

Având atestate de competență în chirurgia laparoscopică și oncologică, a realizat peste 10.000 de intervenții chirurgicale din sfera chirurgiei generale și oncologice.

Este membru fondator al Asociației Române de Chirurgie a Peretelui Abdominal și organizator al mai multor conferințe naționale pe această temă”, se arată într-o postare făcută de Direcția medicală pe o rețea de socializare.

Spitalele nu declară cazurile de malpraxis

Observatorul Român de Sănătate a prezentat, joi, raportul „Siguranța pacientului în actul medical”, potrivit căruia doar 42% din spitalele din România au raportat în anul 2020 evenimente adverse asociate asistenței medicale.

Raportul prezintă o analiză detaliată a fenomenului siguranței actului medical în medicina românească. Alături de trecerea în revistă a legislației în vigoare care acoperă acest subiect, documentul examinează sistemul de raportare al evenimentelor adverse asociate asistenței medicale, gestionat de către ANMCS, și evaluează performanța Direcțiilor de Sănătate Publică și al Colegiului Medicilor în asigurarea și îmbunătățirea siguranței pacientului. 11 direcții de sănătate publică, inclusiv DSP București au refuzat să furnizeze date.

Potrivit raportului, în anul 2020, din cele 513 spitale din România doar 217 au raportat „evenimente adverse asociate asistenței medicale”, așa cum este definiția din legislația română, care nu include noțiunea de „eroare medicală”.

Răzvan Robu