Valea Lesului – taramul gaterelor ilegale

Pe raza comunei Leşu funcţionează 19 gatere, dintre care opt nu au autorizaţie de funcţionare. Cu toate acestea, cele opt gatere „scot pe bandă”, nestingherite nici măcar de ochiul vigilent al organelor competente, sute de metri cubi de cherestea sau alte produse semifinite din lemn. În plus, rumeguşul rezultat în urma procesării lemnului este depozitat pe malurile Văii Leşului, pârâu care traversează comuna.
În atare situaţie nimeni nu ia nicio măsură – primarul spune că nu este în competenţa sa aşa ceva, conducerea ITRSV afirmă că primăria are cadrul legal dar nu se implică, iar Garda de Mediu susţine că a amendat de nenumărate ori pe proprietarii gaterelor cu pricina.

Primarul ori nu ştie, ori nu vrea, ori nu poate!

Nicolae Lupşan, edilul comunei Leşu, afirmă că nu instituţia pe care o conduce are atribuţii în a verifica gaterele ilegale. Drept urmare, susţine primarul, nu poate verifica activitatea celor care prelucrează lemnul din zonă. „Din datele pe care le avem şi în urma consultării cu şeful Postului local de poliţie am aflat că pe raza comunei funcţionează 11 gatere cu forme legale şi opt unităţi de prelucrare a lemnului fără forme legale, deci fără autorizaţie de funcţionare”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Nicolae Lupşan. Primăria, potrivit lui Lupşan, nu are cadrul legal pentru a verifica din punct de vedere economic astfel de unităţi, competenţa revine altor structuri.

Ioan Borş: „În anii trecuţi am dat zeci de amenzi la Leşu!”

Comisarul şef al Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud, Ioan Borş, susţine că în comuna Leşu funcţionează în mod ilegal mai multe gatere, iar în anii trecuţi, inspectorii instituţiei pe care o conduce au mai aplicat amenzi şi au sesizat autorităţile publice locale asupra gradului mare de poluare pe care îl prezintă aceste societăţi comerciale de prelucrare a lemnului. „Pe vremuri era o problemă foarte mare. Momentan, agenţii economici din Leşu sunt cam slabi. Procesatorii nu mai au cu ce lucra, au terminat tot lemnul din zonă. Dar poluarea există. Din păcate, cei 10 inspectori pe care îi avem ajung doar o dată pe an în acest teritoriu”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Ioan Borş.

„Domnul Lupşan nu cunoaşte legea!”

Şeful Gărzii de Mediu mai spune că edilul comunei Leşu nu cunoaşte cadrul legislativ prin care poate preveni poluare în zonă şi că există mijloace prin care, împreună cu Postul de Poliţie, ar putea interveni în soluţionarea acestei probleme. Borş a mai ţinut să precizeze pentru Gazeta de Bistriţa: „Primarul şi poliţistul au competenţă şi pe legislaţia de mediu. Nu suntem singura autoritate care putem interveni. Nici pe departe. Avem în atribuţiile noastre aşa ceva, dar şi primarul are astfel de atribuţii care ţin de mediu”.

Gaterele de pe Valea Leşului sunt foarte periculoase pentru mediu

Conform specialiştilor, faptul că în această zonă se debitează arbori din categoria răşinoaselor constituie un real pericol pentru mediul înconjurător. „Materialul lemnos, de origine răşinoasă (brad, molid), prin prelucrare, dă naştere unui rumeguş, care, prin descompunere, are caracter acid. Acest caracter este preluat de solul pe care este depozitat. În timp se vor vedea efectele. Sigur că nu e bine să avem depozitate pe malurile apelor astfel de produse. Totuşi, oamenii au contracte cu firme care ar trebui să preia rumeguşul rezultat în urma prelucrării. Pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare a gaterelor, ei vin cu contractele încheiate cu firmele care ar trebui să le preia rumeguşul, pe care eu trebuie să le iau de bune”, a mai spus Ioan Borş. Directorul Gărzii de Mediu Bistriţa-Năsăud a punctat faptul că unii agenţi economici aruncă, într-adevăr, reziduurile pe marginea apei şi că autorităţile locale au obligaţia de „a-i trage de mânecă pe cei care greşesc, deoarece le este mai la îndemână”. Garda de Mediu are la dispoziţie doar 10 comisari, iar aceştia au început controale tematice la primăriile din judeţ.

Gaterele ilegale provoacă deficit bugetar

Nicolae Lupşan, primarul comunei Leşu, a precizat că funcţionarea acestor gatere ilegale aduce prejudicii majore la buget, deoarece angajatorii nu declară numărul real de muncitori, iar la asigurările sociale şi la bugetul local de venituri şi cheltuieli nu ajunge niciun ban. „La impozitul pe venit, cotele defalcate sunt mai reduse. În momentul de faţă, comparativ cu anul trecut, cotele pe venit sunt la jumătate. Atât la gaterele autorizate, cât şi la cele neautorizate, a scăzut numărul de angajaţi. Într-adevăr, avem un deficit la buget. Aceasta şi pentru că este din ce în ce mai puţin lemn. Dacă în anii trecuţi aduceam venituri însemnate la buget de la aceste societăţi comerciale, acum abia acoperim salariile funcţionarilor. Dar, repet, nu Primăria Leşu este instituţia care trebuie să verifice legalitatea funcţionării gaterelor în arealul comunei pe care o administrez”, a precizat Nicolae Lupşan.
În comuna Leşu, vegetaţia de bază o reprezintă pădurile de foioase şi răşinoase, ierburile montane şi pajiştile.

Replica ITRSV Cluj

Situaţia de la Leşu îi este cunoscută şi lui Grigore Avram, directorul coordonator al Inspectoratului de Regim Silvic şi de Vânătoare (ITRSV) Cluj, mai ales că în ultima perioadă a fost controlată zona Piciorul Oncului, aflată pe raza comunei Leşu. „Noi am efectuat o serie de controale, iar rezultatele le-am postat şi pe site-ul nostru. În noiembrie, anul trecut, am făcut controale la gaterele din această localitate şi ţin să spun că în pădure au fost descoperite peste 2.500 de cioate. Deci, gaterele, cele opt de care aminteaţi, funcţionează ilegal, dar nu instituţia noastră este vinovată. Oamenii care lucrează ilegal trebuie găsiţi. De ce Poliţia nu îi găseşte atunci când prelucrează materialul lemnos?”, a declarat Grigore Avram. De asemenea, şeful ITRSV Cluj spune că reprezentanţii instituţiei, în cazul unui control, nu pot confisca aparatura cu care oamenii debitează lemnul, decât în cazul în care îi prind pe aceştia în flagrant. „Asta este procedura. Primarul este în permanenţă acolo, poate lua măsuri. Eu dacă trimit echipa la Leşu, se şi anunţă între ei, deci munca noastră este una de Sisif!”, a adăugat Avram.
Până una, alta, materialul lemnos se prelucrează, la Leşu, „în linişte totală”, fără poluare fonică. Cât priveşte poluarea solului, nu deranjează pe nimeni! Ca de obicei!

Raimond PETRUŢ