Așa cum am promis venim cu detalii din dosarul în care Niculae Turja se judecă cu Primăria Bistrița Bârgăului, în apel, la Tribunalul Bistrița-Năsăud, una dintre picăturile care a umplut borcanul de amar al bârgăuanului, pe care a vrut să-l verse acum mai bine de o săptămână, în fața Prefecturii.
Așa cum se știe, Niculae Turja a câștigat procesul pe fond la Judecătoria Bistrița, balanța fiind înclinată clar de expertiza depusă la dosar de expertul judiciar desemnat de instanță și care arăta faptul că terenul pe care Primăria Bistrița Bârgăului a construit groapa de gunoi de grajd e de fapt terenul lui Turja și nu al comunei, așa cum susțin reprezentanții administrației locale bârgăuane, iar terenul acesteia, cu numărul top care acum se suprapune peste terenul bărbatului, este în realitate la o distanță de peste 2,6 km liniari, pe un alt deal – Dealul Albului. La același dosar, Niculae Turja a depus și o expertiză extrajudiciară care arată același lucru: că pe terenul său primăria a mutat un alt teren și susține că îi aparține.
Evident, administrația locală nu s-a împăcat cu ideea înfrângerii. În primul rând fiindcă avea calea de atac, clar. Dar mai important decât asta este faptul că pe terenul revendicat de Niculae Turja, a fost construită o groapă de gunoi de grajd, cu bani primiți de la Ministerul Mediului, care de fapt provin dintr-un împrumut de la Banca Mondială de Investiții. Iar acei bani primăria bârgăuană i-a primit în baza unui proiect, iar dacă la final se dovedește că au fost falsificate niște documente care nu reflectă realitatea, cineva s-ar putea să răspundă penal. Astfel că lupta este pe viață și pe moarte din partea Primăriei Bistrița Bârgăului.
Primăria a vrut o nouă expertiză!
Dar să vedem ce susține administrația locală în motivele de apel depuse la dosar care stau la baza procesului care se derulează la Tribunalul Bistrița-Năsăud.
Astfel, în document, se arată că terenul revendicat de Turja ar face parte dintr-un bloc mult mai mare, deși culmea acolo sunt alte proprietăți ale lui Niculae Turja, dar și ale altor săteni.
Astfel, administrația locală susține că este proprietar tabular al terenului de 2.476 mp, “proprietate dobândită în baza unor acte care nu au fost desființate” deși este ciudat cum s-au înscris în cartea funciară, devreme ce terenul figura pe numele bunicilor lui Niculae Turja.
“Deși instanța de fond a reținut că există o suprapunere atât scriptică cât și faptică a imobilului cu nr. cad 27409 Bistrița Bârgăului peste imobilul proprietatea intimatului Turja Niculae (aspect reieșit din concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul Opre Cosmin) a admis cererea de revendicare fără ca, în prealabil să se rezolve situația înscrierilor eronate în cartea funciară”, au arătat în cererea de apel cei de la Bistrița Bârgăului, care apasă pedala pe faptul că ei sunt înscriși în Cartea funciară încă din 1913 (???!!!??).
În același document, apare însă un element surpriză, în care se subliniază faptul că instanța de fond nu a luat în seamă declarațiile a doi martori și care au afirmat că terenul pe care este construită groapa de gunoi este a lui GRIGORE RUS. Cine este acest Grigore Rus? Nimeni altul decât pădurarul care ar fi cumpărat terenul de la verișoara lui Turja, în baza unui act sub semnătură privată și mai apoi a făcut un schimb cu primăria, fără însă să se fi înscris în cartea funciară, terenul figurând mai departe pe bunicii lui Niculae Turja. Schimbul a fost făcut astfel nelegal.
În ciuda acestor aspecte, administrația locală bârgăuană a susținut la primul termen în apel a cerut o nouă expertiză, deși pe fond a fost decăzută din acest drept fiindcă a depus o astfel de solicitare în afara termenului prevăzut de lege. Mai mult, a susținut că cele două expertize depuse la dosarul pe fond – cea extrajudiciară și cea judiciară – se contrazic “insurmontabil”, deși, așa cum am arătat mai sus, ambele au aceleași concluzii.
Și i s-a admis!
Cu toate acestea, instanța a dispus efectuarea unei noi expertize judiciare și a stabilit, fără să consulte părțile, obiectivele.
„ – identificarea terenurilor în litigiu cu date de carte funciară, având în vedere planul numerelor topografice (schiţa medalion de carte funciară);
– să indice dacă terenul identificat cu nr. cadastral în litigiu este identificat cu date de carte funciară potrivit documentației de întabulare a Comunei Bistrița-Bârgăului sau face parte din alte numere topografice. În situația în care terenului în litigiu nu-i corespund sub aspectul identificării numerele topografice indicate în documentația de întabulare a pârâtei-apelante, expertul să identifice întreaga suprafaţă a nr. top care corespunde terenului în litigiu, în situaţia în care acesta sau acestea (dacă sunt mai multe numere topografice) are/au o suprafaţă mai mare decât cea a terenului în litigiu şi să determine toţi posesorii faptici ai terenului limitrof terenului în litigiu;
– să indice expertul dacă terenul reconstituit în temeiul Legii nr. 18/1991 reclamantului intimat prin Titlurile de proprietate nr. 19512/12.11.1993 şi nr. 571453/14.02.2008 face parte din terenul situat în apropierea terenului în litigiu şi să identifice întreaga suprafață de teren pe care reclamantul o are în posesie limitrof terenului în litigiu”, se arată în încheierea de ședință.
Deși respectiva zonă nu a fost una cooperativizată, avocatul Primăriei Bistrița Bârgăului, nimeni altul decât celebrul Augustin Zegrean – fostul președinte CCR -, a cerut nici mai mult nici mai puțin în instanță, de noaptea minții!, ca odată cu întocmirea expertizei, expertul să indice dacă s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea lui Niculae Turja, iar în caz contrar, să arate în favoarea cărei persoane s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii fondului funciar.
Contraargumentele lui Turja
De cealaltă parte, avocații lui Niculae Turja au învederat instanței faptul că obiectivele dispuse din oficiu duc mai departe decât obiectul cererii, întrucât obiectul cererii vizează suprafața de 2476 mp, respectiv dacă este sau nu întabulată pe autorii reclamantului.
În acest punct, instanța însă arată vădit că înclină balanța și apleacă urechea la cererile avocatului Zegrean și îi spune lui Niculae Turja, și totodată avocaților acestuia, că, dacă va depune la dosar un certificat de moștenitor, atunci se va renunța șa expertiză. Mai mult, aceeași instanță pune la îndoială faptul că tatăl lui Niculae Turja este fiul bărbatului al cărui nume este înscris în CF.
“De asemenea, instanţa arată că nu este ţinută în soluţionarea prezentului litigiu de hotărârea pronunțată cu privește la alte terenuri, pentru că unele instanţe sunt mai exigente, altele mai puţin exigente, iar în zona Bârgăului, este cunoscut faptul că toată lumea se declară moștenitor, profitând de identitate de nume autorilor cu ce a persoanelor înscrise în cartea funciară, fără ca instanța să facă referire la cazul de faţă”, se mai arată în încheierea de ședință.
Motivele recuzării președintelui de complet
Drept urmare s-a ajuns la recuzarea președintelui completului de judecată.
Dar să vedem exact ce s-a arătat de Niculae Turja, prin avocați, în respectivul document.
“La termenul de judecată din data de 02.06.2021, d-na judecător (…), în calitate de președinte al completului de judecată, având ca obiect soluționarea cererii de apel în dosarul 3959/190/2017, s-a exprimat cu ocazia încuviințării probatoriului în cauză, în sensul că hotărârea judecătorească prin care se constata calitatea de moștenitor a subsemnatului, nu poate fi avută în vedere deoarece terenul în litigiu nu a făcut obiectul acestei hotărâri. De asemenea, a arătat că dacă eu voi depune certificat de moștenitor după proprietarii tabulari din cartea funciară a terenului revendicat aceasta nu va mai dispune expertiză în cauză.
În consecință, în condițiile în care în hotărârea primei instanțe s-a decis că justific calitate procesuală activă având în vedere calitatea de moștenitor recunoscută prin hotărâre judecătorească definitivă, apreciez că judecătorul s-a antepronunțat cu privire la soluția ce urmează a fi dată motivului de apel ce vizează calitatea procesuală activă a subsemnatului. Mai precis, dacă nu se ține cont de hotărârea judecătorească, după cum se deduce din statuările d-nei judecător, soluția ar fi de admitere a excepției lipsei calității procesuale active.
Ori prin tranșarea acestui aspect, soluția este deja prefigurată, continuarea procedurii judiciare fiind una formală, de «acoperire cu probe» a soluției deja preconizate. Ori din perspectiva dreptului la un proces echitabil, imparțialitatea judecătorului a fost grav afectată atât sub aspect subiectiv (judecătorul s-a exprimat expres în sensul dovedirii calității procesuale active ce derivă din calitatea de moștenitor după proprietarii tabulari), cât și sub aspect obiectiv (motivarea judecătorului putând conduce la crearea unei îndoieli rezonabile cu privire la lipsa sa de imparțialitate în mintea oricărui observator imparțial). Mai mult, d-na judecător a arătat în mod direct că tatăl subsemnatului fiind născut în anul 1915, în 1930 când s-au radiat proprietățile minorilor, nefiind major nu mai putea fi proprietar asupra terenului în litigiu. În aceste condiții, cum de esența acțiunii în revendicare este de a proba dreptul de proprietate, iar d-na judecător s-a pronunțat în sensul că tatăl meu nu putea aves acest drept, consecința este evidentă, respectiv aceea că subsemnatul nu justific calitatea procesuală activă.
Ori procedura judiciară nu mai beneficiază de garanțiile de imparțialitate devreme ce judecătorul s-a pronunțat asupra acestei chestiuni esențiale în soluționarea cauzei.
Apreciem să datorită acestei atitudini nu mai poate exista echilibru între părți, iar soluția instanței este stabilită încă înainte de administrarea probelor. Conform Convenției europene a drepturilor omului, fiecare cetățean are dreptul la o judecată imparțială, ori în acest caz imparțialitatea judecătorului este pusă sub semnul îndoielii în modul cel mai serios, ca și echilibrul procesului și egalitatea armelor.
În aceea ce privește motivul de recuzare prevăzut de art. 42 alin. 1 pct. 13 Cod procedură civilă, am serioase îndoieli cu privire la imparțialitatea d-nei judecător, în condițiile în care a încuviințat obiective pentru expertiza tehnică topometrică fără a fi puse în discuția părților și fără a avea legătură cu obiectul acțiunii și motivele de apel, depășind limitele investirii instanței prin cererea de apel. De asemenea, d-na judecător s-a exprimat în mod repetat cu privire la faptul că lucrarea de expertiză ar fi fost realizată de către o d-nă expert, ceea ce nu este real, întrucât lucrarea de expertiză a fost efectuată de către un domn expert, motiv pentru care avem temerea că d-na judecător nu a lecturat expertiza întocmită în cauză.
D-na judecîtor a procedat la același termen de judecată la interpelarea subsemnatului cu privire la aspecte care nu țin de obiectul cauzei, insistându-se foarte mult pe faptul că terenul în litigiu ar aparține altei persoane și nu subsemnatului, deși probele administrate în cauză infirmă acest aspect”, a precizat Niculae Turja în cererea de recuzare depusă la dosar.
RESPINS! Cum motivează instanța
Cererea de recuzare a fost soluționată de un complet format din trei judecători, al cărui președinte a fost chiar colega de complet a judecătoarei recuzate de Turja și care a respins solicitarea bârgăuanului.
“Textul art. 42 pct. 1 C.proc.civ., invocat de către apelant, reglementează incompatibilitatea judecătorului atunci când şi-a exprimat anterior părerea cu privire la soluţie în cauza pe care a fost desemnat să o judece, iar pct. 13 al normei se referă la incompatibilitatea judecătorului în situaţia existenţei unor elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparţialitatea sa. În şedinţa publică din 2 iunie 2021 preşedintele completului de judecată a chestionat intimatul cu privire la antecesorii săi, la terenul efectiv folosit, în condiţiile în care intimatul invocă dreptul de proprietate tabulară al tatălui său minor, arată că acesta a fost născut în anul 1915, iar în cartea funciară minoritatea este radiată în anul 1930. În vederea lămuririi unor aspecte, ce vizează dreptul de proprietate, având deci legătură cu cauza, preşedintele completului de judecată a pus mai multe întrebări intimatului, dreptul său circumscriindu-se rolului activ reglementat de art. 22 alin. (2) C.proc.civ. Totodată, la acelaşi termen de judecată a încuviinţat proba cu expertiza solicitată de către apelantă. Probaţiunea a fost pusă în discuţia contradictorie a părţilor, dându-se fiecăreia posibilitatea să îşi exprime punctul de vedere. În urma dezbaterilor contradictorii şi a deliberării completului de judecată, în cauză s-a încuviinţat efectuarea unei lucrări de expertiză tehnică topografică, obiectivele fiind stabilite de preşedintele completului de judecată, ulterior deliberării colegiale a completului. Fiecare obiectiv concret stabilit vizează terenul în litigiu, astfel că nu se poate afirma cu deplin temei că vreunul nu ar avea legătură cu obiectul cauzei ori cu motivele de apel. Conform art. 14 alin. (5) C.proc.civ., ceea ce instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor sunt cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate, nicidecum obiectivele unei lucrări tehnice pe care instanţa le stabileşte. Cum niciuna dintre părţi nu a indicat vreun obiectiv, deşi solicitarea probei era cuprinsă în cererea de apel, nefiind o probă necunoscută părţii adverse, reţinându-se necesitatea efectuării unei lucrări de expertiză, instanţa a stabilit obiectivele lucrării. Pentru a se da posibilitatea părţilor să analizeze obiectivele stabilite, să le completeze s-a arătat că părţile pot depune obiective proprii, care se supun analizei instanţei la termenul de judecată ulterior”, se precizează în motivarea hotărârii de respingere a cererii de recuzare.
Totodată, se mai arată că, mențiunea cu privire la d-na expert în loc de d-nul expert care a întocmit expertiza judiciară depusă la dosar și care a stat la baza hotărârii pronunțate de Judecătoria Bistrița, a fost o mică eroare din partea judecătoarei recuzate, însă faptul că a cerut o nouă expertiză este din cauză că instanța de apel a considerat-o pe prima nepedeplin lămuritoare, “pentru că nu s-au identificat cu date de carte funciară şi suprafaţă reală toate numerele topografice asupra cărora reclamantul intimat pretinde că este moştenitor şi nu există certitudinea că numerele topografice indicate de expert corespund terenului în litigiu, în condiţiile în care harta de carte funciară este concretuală”
“Împrejurarea că preşedintele completului de judecată a afirmat că în condiţiile în care intimatul ar prezenta certificat de moştenitor nu ar mai fi necesară expertiza dispusă în cauză, respectiv că intimatul deţine o hotărâre judecătorească ce atestă calitatea sa de moştenitor care nu vizează însă terenul în litigiu nu poate constitui o antepronunţare în cauză, cât timp prin cererea de apel nu se critică soluţia primei instanţe de respingere a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantului intimat, cererea de apel vizând fondul raportului dedus judecăţii şi nu excepţia invocată, ştiut fiind că analiza în calea de atac trebuie circumscrisă limitelor apelului declarat. Nu se poate reţine că prin afirmaţiile preşedintelui de complet soluţia este deja prefigurată, procedura judiciară devenind astfel pur formală, cât timp completul care se pronunţă în calea de atac este colegial, hotărârea fiind rezultatul deliberării completului, neaparţinând exclusiv preşedintelui de complet.
Atitudinea preşedintelui completului de judecată, dezbaterile din şedinţa publică nu pot fi considerate nici ca antepronunţare şi nici elemente de natură să dea naştere în mod întemeiat unei îndoieli în privinţa imparţialităţii preşedintelui completului de judecată. Faptul că una dintre părţi nu este de acord cu expertiza încuviinţată, cu obiectivele stabilite de instanţa de judecată nu poate constitui temei pentru îndepărtarea unui judecător din cauza dedusă judecăţii sale” a mai motivat instanța care a judecat cererea de recuzare depusă de Niculae Turja.
