Consiliul Județean Bistrița-Năsăud (CJ BN) a mai pierdut încă un proces cu Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene (UCGN) pentru clădirea spitalului de pe strada Independenței din municipiul Bistrița. În acest ultim dosar, în care sentința definitivă a fost pronunțată în octombrie anul acesta de către Curtea de Apel Cluj, UCGN a solicitat eliberarea unei singure copii legalizate sau a unui singur duplicat din Dispoziția 143/25.03.2012, celebrul document prin care CJ BN îi recunoștea uniunii năsăudene, în 2012, calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate, după care documentul s-a volatilizat, atât de la Consiliul Județean, cât și de la UCGN. Aceasta din urmă nu a rămas chiar de tot fără document, fiindcă o minte isteață a făcut la timp o copie, pe care a prezentat-o ulterior în instanță.
În 2012, la scurt timp după ce a ajuns la conducerea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, mai precis pe data de 25 iunie 2012, Radu Moldovan a semnat o dispoziţie – nr. 143/25.06.2012 – prin care recunoştea Uniunii Comunelor Grănicereşti Năsăudene calitatea de urmaş al vechii asociaţii grănicereşti şi totodată dispunea restituirea imobilelor revendicate.
Un an şi jumătate mai târziu însă, în decembrie 2013, prin dispoziţia nr. 305/18.12.2013, Radu Moldovan anula dispoziţia 143, întrucât administraţia judeţeană ar fi intrat în posesia unor documente din care reieşea faptul că imobilele de pe Bulevardul Independenţei revendicate de grăniceri ar fi fost preluate de către stat în anul 1936, ca urmare a unor datorii ale Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene, şi astfel nu s-ar mai fi încadrat în prevederile Legii nr.10/2001, în baza căreia puteau fi revendicate doar imobilele confiscate de regimul comunist după 1945. Mai mult decât atât, administrația județeană nu mai recunoștea UCGN drept urmașă de drept a Asociaţiei Comunelor Grănicereşti Năsăudene.
Fiindcă CJ BN a ținut cu dinții de ultima decizie, UCGN a acţionat în instanţă și a cerut anularea documentului pe motiv de nelegalitate. Dosarul a fost judecat la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, unde grănicerii au pierdut, cererea de chemare în judecată fiindu-le respinsă. Mai mult decât atât, instanţa a obligat UCGN să plătească Consiliului Judeţean nu mai puţin de 10.302 lei, cheltuieli de judecată.
UCGN a atacat sentinţa tribunalului la Curtea de Apel Cluj, și a cerut schimbarea în tot a sentinței apelate și admiterea cererii introductive. În final, instanța clujeană a hotărât exact invers faţă de ceea ce au hotărât magistraţii bistriţeni, şi anume că, cea de a doua dispoziţie semnată de preşedintele Radu Moldovan, care o anula pe prima, nu este valabilă. Adică este nulă!
Imediat după ce a primit comunicarea instanţei, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a deschis, pe 10 octombrie 2017, o nouă acţiune în instanţă prin care a solicitat revizuirea cauzei. Nici a doua oară nu a avut succes, acțiunea fiindu-i respinsă.
În aceeași zi de octombrie, în care a depus la instanță cererea prin care solicita revizuirea sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul de fond, CJ BN a mai depus una, la aceeași instanță clujeană, în care cerea anularea respectivei sentințe și dispunerea de rejudecare pe fond a cauzei. În acest dosar magistrații Curții s-au pronunțat în decembrie 2017, iar Consiliul Județean a pierdut din nou.
Drept urmare, UCGN și-a înscris imobilul în Cartea Funciarăcu ajutorul unui duplicat al deciziei emisă de CJ BN în 2012, însă reprezentanții uniunii au considerat că au nevoie și de un duplicat legalizat. Numai că, CJ BN a refuzat și după acest moment să predea de bună-voie imobilul de pe Independenței.
UCGN a cerut copie legalizată a dispoziției din 2012
Astfel, un an mai târziu de la ultimul proces, pe 19octombrie 2018 a fost demarat un nou proces împotriva CJ BN, ca autoritate deliberativă, dar și împotriva lui Radu Moldovan în calitate de președinte al instituției, în care s-a solicitat obligarea administrației județene să emită documentul administrativ în cauză. Cauza a fost judecată pe fond la Tribunalul Bistrița-Năsăud, care a pronunțat prima sentință pe data de 15.03.2019.
“Cu toate acestea, chiar și după rămânerea definitivă a acestei hotărâri, pârâții refuză predarea de bună-voie a imobilelor, după cum rezultă și din refuzul de a se prezenta în vederea întocmirii procesului-verbal de predare-primire, solicitat de către reclamanta prin adresa nr. 104/06.08.2018, termenul limită de 01.09.2018 fiind depășit fără a primi vreun răspuns.
În fața acestui refuz, calea de urmat este executarea silită a Dispoziției nr. 143/2012, cu valoare de titlu executoriu, însă aceasta este condiționată de înscrierea dreptului în cartea funciară, potrivit prev. art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, întrucât atât pentru înscrierea dispoziției în cartea funciară pe numele reclamantei, cât și pentru încuviințarea executării silite a titlului executoriu Dispoziția nr. 143/2012 a Președintelui Consiliului Județean B-N este nevoie de originalul dispoziției sau de o copie conformă cu originalul a acesteia, reclamanta a formulat cererea înregistrată la pârâți sub nr. xxxxx/04.09.2018, prin care a solicitat eliberarea celor două copii cu mențiunea conformității cu originalul. Astfel, se precizează că reclamanta nu deține dispoziția în original, singurii deținător al exemplarului original fiind pârâții în calitate de emitenți ai acestuia.
Termenul legal de soluționare a cererii reclamantei era de 30 de zile, dar nici de această dată nu a primit actele solicitate sau vreun refuz explicit, fapt pentru care se vede nevoită să se adreseze instanței de judecată”, a arătat instanței, avocatul UCGN.
CJ BN nu recunoaște că a transmis UCGN dispoziția
De cealaltă parte, CJ BN, dar și președintele acestei instituții, Radu Moldovan, au formulat întâmpinare, prin care a fost invocată “excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, excepția lipsei de interes a reclamantei prin promovarea cererii in justiție și excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată”, iar, pe fond, a solicitat „respingerea acțiunii formulată de reclamantă și, în consecință, respingerea cererii de chemare în judecată, ca nelegală și neîntemeiată”.
Astfel, administrația județeană a motivat faptul că“prin notificarea înregistrată la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud sub nr. 5254/06.09.2011, formulată în temeiul prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene(…), a solicitat restituirea în natură sau stabilirea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele înscrise în CF nr.4335 Bistrița, nr. top 2083, 2084, 2085, 2086, situate pe Bulevardul Independenței nr.30, constând în teren, în suprafață de 12.848 mp și un număr de 13 clădiri, în care funcționează unități sanitare aflate în domeniul public al județului Bistrița-Năsăud și în administrarea Spitalului Județean de Urgență Bistrița”.
„Ca urmare a notificării menționate anterior, la câteva zile de la validarea mandatului Președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, s-a prezentat spre semnare proiectul de dispoziție (proiectul dispoziției nr. 143/25.06.2012) cu privire la soluționarea dosarului întocmit în baza Notificării înregistrată la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud sub nr. 5254/06.09.2011, formulată de Uniunea Comunelor Grănicerești Năsăudene.
Prin proiectul Dispoziției Președintelui Consiliul Județean Bistrița-Năsăudnr.143/25.06.2012: s-a stabilit calitatea de persoană juridică îndreptățită a Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene, a fost dispusă restituirea în natură în favoarea celor 44 de comune tabulare, în cote nedeterminate, a imobilului teren în suprafață de 7,870 mp, înscris în C F nr. 4335, nr. top, 2083, 2084, 2085, situat în Bistrița, (…) și a construcțiilor existente pe acest teren(…), cu obligația Uniunii Comunelor Grănicerești Năsăudene de a menține afectațiunea publică a imobilelor restituite în natură în conformitate cu art.16 din Legea nr.10/2001, coroborat cu pct.2 din Anexa nr. 2, litera (a), respectiv pentru o perioadă de până la 5 ani”, a arătat CJ BN în întâmpinare.
Administrația județeană a mai susținut faptul că dispoziția semnată de președintele Radu Moldovan ar trebui să fie deținută în original de UCGN, singura care susține că a primit un astfel de document.
Tribunalul BN a dat dreptate UCGN
După ce a analizat documentele și pozițiile părților implicate în acest dosar, instanța bistrițeană a dat dreptate UCGN, mai ales că actul solicitat a fost înregistrat la momentul emiterii în evidențele CJ BN, chiar dacă ulterior a fost înscrisă mențiunea “ANULAT”.
“(…) tribunalulva respinge excepțiile invocate de pârâți,urmând a reține pefondul cauzeică reclamanta nu mai deține exemplarul original al Dispoziției nr. 143/25.06.2012 emisă de Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud în favoarea acesteia, în calitate de persoană îndreptățită, în sensul Legii nr. 10/2001, cu privire la restituirea în natură a imobilelor construcții și teren situate în Bistrița, (…), înscrise în CF nr. 4335, nr. top, 2083, 2084, 2085 (neavând relevanță în prezenta cauză împrejurările în care reclamanta a pierdut posesia originalului dispoziției). Cum, acest act se găsește în evidențele autorității care l-a întocmit, apare ca nejustificat refuzul pârâților de a elibera reclamantei un duplicat sau o copie legalizată de pe acesta, în condițiile în care orice persoană care și-a pierdut originalul înscrisului constatator al dreptului său are dreptul și posibilitatea obținerii duplicatului de pe acesta de la instituția sau autoritatea emitentă, așa cum întemeiat arată reclamanta. Din această perspectivă, tribunalul apreciază că acțiunea în contencios administrativ formulată și ulterior precizată de reclamantă se fondează, sens în care o va admite în parte, în sensul că va obliga pârâții să elibereze reclamantei un duplicat sau o copie legalizată de pe Dispoziția nr. 143/25.06.2012 a Președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, și având în vedere dispozițiile art. 18 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, va stabili un termen de 10 zile de rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, ca măsură de urgentare a eliberării duplicatului/copiei legalizate, în vederea executării obligației stabilite prin sentință. Referitor la cererea privind obligarea pârâților la plata unei penalități pentru fiecare zi de întârziere la eliberarea înscrisurilor solicitate, tribunalul o va respinge ca nefondată, apreciind că nu se impune stabilirea în sarcina pârâților a unui mijloc de constrângere suplimentar mai ales că reclamanta are la dispoziție prevederile energice ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în caz de neexecutare la termen. În materia contenciosului administrativ acționând dispozițiile art.24 alin. (1)-(5) din Legea nr.554/2001, autoritatea administrativă fiind obligată la emiterea actului administrativ î n termenul prevăzut în cuprinsul acesteia sau, în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, iar în caz de nerespectare a termenului, se aplică amendă conducătorului autorității administrative de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantului i se acordă penalități, în condițiile art. 906 din Codul de procedură civilă, precum și despăgubiri, în condițiile art. 892 din Codul de procedură civilă, pentru neexecutarea în natură a obligației. Totodată, cererea de aplicare în acest moment a amenzii prevăzută de art.24 din Legea. nr.554/2004 apare ca nefondată, aceasta depinde de neexecutarea unei obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească, adică abia de la rămânerea, eventuală, a prezentei hotărâri judecătorești, definitivă, nu prin neaplicarea unei legi în procedura pur administrativă, sens în care aceasta va fi respinsă”, a decis Tribunalul Bistrița-Năsăud.
CA Cluj îl obligă pe Moldovan să transmită copia legaziată
În recurs, sorții nu au fost favorabili administrației județene, cu o sigură mică diferență. Curtea de Apel Cluj a ajuns la concluzia că, într-adevăr,Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, ca autoritate deliberativă, nu are calitate procesuală pasivă, întrucât actul solicitat de UCGN a fost semnat de președintele CJ BN, Radu Moldovan, căruia instanța i-a respins recursul formulat împotriva hotărârii tribunalului bistrițean.
În primul rând, Curtea apreciază că în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei de interes întrucât reclamanta are nevoie de dispoziția nr.143/2012 în duplicat sau copie legalizată pentru înscrierea dreptului în cartea funciară, conform prevederilor art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001. Nu prezintă relevanță că dispoziția a mai fost comunicată, fiind pierdură ulterior, câtă vreme autoritatea deținătoare nu a invocat nici un impediment legal pentru a o comunica din nou, neputându-se vorbi de un abuz de drept.
Așadar, reclamanta și-a demonstrat interesul de a acționa în conformitate cu dispozițiile art.33 Cod procedură civilă.
De asemenea, în mod corect s-a respins și excepția lipsei de obiect câtă vreme autoritatea emitentă nu a negat că nu mai deține actul administrativ, iar , pe de altă parte , nu a procedat la comunicarea acestuia.
Practic, în speță este vorba de un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin.1 lit. i) din Legea nr.554/2004 prin raportare la lit. n) a aceluiași articol, reclamanta având un drept subiectiv pe temeiul art.31 din Constituția României care cuprinde și dreptul de a primi informații”, a arătat instanța, care l-a obligat pe președintele CJ BN, Radu Moldovan să elibereze UCGN un duplicat sau o copie legalizată de pe Dispoziția nr. 143/25.06.2012, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a sentinței pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
