Polițele lăsate de fostul edil Ovidiu Crețu pentru noul primar Ioan Turc par să nu se mai termine. După tot felul de proiecte fantasmagorice ce promit să paralizeze orașul, acum Turc trebuie să le dea militarilor ANL-urile promise de Crețu în schimbul terenului de pe Dealul Cocoș unde se amenajează complexul Wonderland.

Promisiunea fostului primar Ovidiu Crețu are mai bine de un deceniu vechime. Obsedat de proiectul Wonderland, fostul primar era dispus să sacrifice orice numai să își vadă visul cu ochii. Acesta a pus ochii tocmai pe terenul de pe Dealul Cocoș, unde militarii aveau baza de antrenament.

Armata era dispusă să cedeze terenul, însă nu degeaba. Au cerut în schimbul terenului de pe Dealul Cocoș locuințe ANL pentru militari, și nu puține. Crețu a bătut palma cu șefii Brigăzii 81 Mecanizate pentru nu mai puțin de 120 de locuințe pentru militari.

Democrat-liberalii de la acea vreme au sărit în sus când au auzit de ANL-uri cu dedicație, mai ales că locuințele oferite de stat erau râvnite și niciodată suficiente. Într-un final, Crețu a obținut 56 de hectare pe Dealul Cocoș, iar Brigada 81 Mecanizată 120 de apartamente ANL în Subcetate.

Culmea, terenul în cauză era proprietatea Primăriei Bistrița, însă era concesionat armatei până în 2020, cu destinația poligon militar de tragere. MApN a transmis acum 10 ani Primăriei Bistrița o adresă, prin care cerea mici modificări ale documentelor.

Astfel, cele 120 de unități locative, cu terenul de sub ele, trebuiau trecute în proprietatea publică a Statului Român și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, urmând ca acestea să fie repartizate de către conducerea Ministerului Apărărilor Naționale, pe baza unor criterii specifice.

Liberalii, opozanții „proiectului” au ajuns să-l pună în practică

Problema e că Ovidiu Crețu a plecat de la primărie și a rămas în responsabilitatea altora să se țină de cuvântul dat de el. Ca o ironie a sorții, cei care au ajuns să asigure materializarea acordului dintre Crețu și Armată sunt tocmai liberalii care la acea vreme se opuneau cu vehemență acestui acord.

Conform protocolului încheiat cu Primăria Bistrița, din 200 de locuințe ANL, 120 ar urma să ajungă la angajații MApN, în schimbul rezilierii contractului de comodat încheiat între cele două instituții. Acestea se construiesc în Subcetate, în etapa a IV-a, care cuprinde 200 de apartamente. Din acestea, practic, doar 80 ajung la tinerii sub 35 de ani din municipiu.

De etapa a IV-a e responsabil noul primar Ioan Turc, care deja a început licitațiile pentru studiile tehnice pentru construirea a 210 locuințe sociale. În primă fază vor fi construite 50 de locuințe finanțate de Agenția Națională pentru Locuințe. În a doua etapă urmează să fie construite alte 80 de locuințe, iar în ultima etapă, tot atâtea.

Locuințele vor avea una, două sau trei camere, iar proiectul prevede și amenajarea străzilor adiacente, construirea unor locuri de joacă pentru copii, amenajarea spațiilor verzi, a unor piste pentru bicicliști și a unor zone de recreere.

Hotărârea de Consiliu Local adoptată în 2015 prevede ca aceste locuințe, situate în trei blocuri, să fie transmise în domeniul public al statului în termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii, adică până în 2022.

„Consiliul Local al Municipiului Bistrița va transmite în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, conform legii, un număr de 120 de unități locative, situate în 3 blocuri, împreună cu terenul aferent acestora, realizate prin programe derulate de Agenția Națională pentru Locuințe pe un teren pus la dispoziție de către Primăria Municipiului Bistrița, identificat în CF Bistrița nr. 52581, nr. cadastral 14850, în termen de 7 ani de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.”, se arată în hotărârea de Consiliul Local.

Acesta nu este singura poliță pe care Crețu i-o lasă noului primar Ioan Turc. Fostul edil i-a mai lăsat câteva proiecte fantasmagorice, ce promit să paralizeze întreg orașul.

Ce „premii” i-a mai lăsat Crețu lui Turc

Printre proiectele la care Turc s-ar putea vedea nevoit să renunțe se numără și centrul intermodal, o autogară suspendată, ce urmează să pornească de la centrul comercial Winmark și ar urma să străbată calea ferată și să ajungă tocmai pe strada Tărpiului.

Tot liberalii au fost cei care au atacat și acest proiect, cel puțin declarativ, încă din 2018, când a fost adoptat studiul de fezabilitate în Consiliul Local. Trei ani mai târziu s-au pricopsit cu acest proiect, care, culmea mai este și finanțat.

Proiectul este deja în faza de licitație publică, beneficiind de o finanțare din fonduri europene. Este estimat la mai bine de 9 milioane de euro. La prima licitație organizată în acest sens nu s-a prezentat nimeni.

În nenumărate rânduri, primarul Ioan Turc a spus că se gândește să renunțe pur și simplu la proiect sau măcar să îl modifice să se potrivească mai bine cu realitatea din teren. A fost  susținut de viceprimari și de city manager.

Turc nu a dat un răspuns clar, precizând că vrea să știe ce părere au bistrițenii despre acest proiect și că va organiza o consultare publică în acest sens.

Amplasamentul are suprafața de 25.000 de metri pătrați și prevede realizarea unei platforme supraterane care să preia funcțiunea autogării, platformă cu o suprafață de aproape 4.000 de metri pătrați, amplasată deasupra căii ferate și care va avea o înălțime de 10,5 m.

Autogara va avea 12 locuri de îmbarcare-debarcare autobuze, 6 locuri pentru taxi, o stație pentru mijloacele de transport în comun și un drum cu lățimea de 7 metri pentru deplasarea autobuzelor.

Conectarea cu drumul principal se va face printr-un sens giratoriu cu diametrul inelului central de 8 metri, cu un spațiu de siguranță de un metru și o bandă cu lățime de 6 metri. Pentru accesul pietonilor sunt prevăzute scări de acces și lifturi, peroane și trotuare acoperite.

Astfel, vor fi reamenajate intersecțiile dintre Gării și Bulevardul Decebal și dintre strada Rodnei și strada Gării. Va fi reamenajată și intersecția dintre străzile Tărpiului și Griviței. Va mai fi amenajat un sens giratoriu la intersecția străzilor Narciselor și Tărpiului.

Clădirea ce va servi drept autogară va avea subsol, parter și două etaje și o suprafață de 1.000 de metri pătrați, cu structură de beton armat, acoperiș de tip terasă și pereți cortină.

Andreea Moldovan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here