“Tunul” Logan

Scandalul Loganurilor achiziţionate de IGPR la preţuri aberant de mari a iscat o furtună de acuzaţii şi reproşuri între instituţiile statului. Spiritele s-au încins şi fiecare încearcă să scoată cămaşa pe unde poate, doar se apropie alegerile. Toată această mascaradă în care fiecare încearcă să acopere mizeria creată găsind ţapi ispăşitori mă face să mă întreb: da’ chiar ne cred atât de proşti? Chiar crede Băsescu că ne poate convinge de faptul că el habar n-avea de afacerea cu Loganurile poliţiei? De câtă nesimţire a putut da dovadă ministrul David, prin afirmaţia că atunci când a aflat de valoarea mare a contractelor, a sesizat DNA-ul. Culmea că această instituţie susţine că nu a primit niciodată o astfel de sesizare. Ba mai mult, chestorul Gheorghe Popa, demis în toiul scandalului de către Tăriceanu, mai are tupeul să afirme că acele contracte sunt perfect legale. Ne laşi? Cum pot dotările pentru maşinile poliţiei să coste de trei ori mai mult decât autoturismul în sine?! E jaf la drumul mare. “Tunul” se ridică la o valoare ce depăşeşte 100 de milioane de euro, asta în condiţiile în care un Logan a fost cumpărat cu maxim 12.000 de euro, iar diferenţa până la 78.750 de euro o constituie dotările autoturismului. Cu siguranţă, licitaţia s-a desfăşurat în felul următor “vrem 400 de Loganuri, care să coste peste 70.000 de euro bucata. Care se bagă?”.  
Este incredibil, dar adevărat. Până şi maşinile de patrulă a Poliţiei Rurale au fost “tunate”. Acestea au primit de asemenea dotări în valoare de peste 30.000 de euro. De ce fel de dotări de zeci de mii de euro este nevoie pentru o simplă maşină de patrulă, chiar nu pot înţelege.
Acum tot scandalul încearcă să fie detensionat chiar de către principalii vinovaţi, respectiv Preşedintele, ministrul de interne Cristian David cât şi de către DNA. Însă finalul va fi cu siguranţă unul deja consacrat, doar o mână spală pe cealaltă şi amândouă spală faţa.

Iulia Balazs