Aproape 20 de cabane și pensiuni sunt scoase la vânzare la Marea de la Munte în această perioadă. O cabană cu condiții de casă modestă din rural ajunge să coste și sute de mii de euro. „Cireasa de pe tort” este o pensiune cu 10 camere, pe care se cere 2,5 milioane de euro.
Colibița a ajuns să concureze cu destinații de top când vine vorba despre prețuri, deși mare parte din stațiune nu are asigurate nici măcar utilitățile de bază: apă-canal și electricitate. De gaz nici măcar nu are rost să discutăm.
Prețurile per metru pătrat pornesc de la 800 de euro/metrul pătrat și ajung la 3.600 de euro/metrul pătrat, cam cu 1000 de euro mai mult decât prețul mediu cerut pe metru pătrat în Cluj-Napoca, considerat cel mai scump din România la ora actuală.
În acest moment, sunt la vânzare, pe site-urile de profil în jur de 20 de proprietăți de la Colibița, unele în stadiu de construcție, însă cele mai multe „la cheie”. O cabană cu 4 camere și 120 de metri pătrați și cu 9 ari de teren se vinde cu 165.000 de euro. Aceasta are electricitate și aducțiune de apă, „canalizarea” fiind asigurată de o fosă septică. Nu are acces la lac sau vreo panoramă ce-ți taie respirația.
O cabană de tip A Frame cu trei camere care se întinde pe 75 de metri pătrați se vinde cu 75.000 de euro, adică cu 1000 de euro/metrul pătrat. Cea mai „ieftină” este o cabană cu 6 camere, care se vinde cu 130.000 de euro, adică 813 euro/metrul pătrat. Cabana, care are un regim de înălțime P+M are 4 balcoane, se vinde mobilată și utilată și are un foișor cu zonă pentru grătare și terasă. Mai are spațiu de joacă pentru copii, spațiu de depozitare alimente. Aceasta are apă și curent, însă și în acest caz canalizarea este asigurată de o fosă septică.
O altă cabană nouă cu 5 camere care se întinde pe 120 de metri pătrați se vinde cu aproape 160.000 de euro. Aceasta încă nu a fost locuită și se vinde utilată și mobilată. Are 4 dormitoare, un living, o bucătărie și două băi.
De la casa în copac de 58.000 de euro, la pensiunea de 2,5 milioane de euro
Cu aproape 58.000 de euro se vinde o proprietate cel puțin „exotică”. Este vorba despre o casă în copac de doar 28 de metri pătrați. Aceasta are doar două camere, iar prețul pe metru pătrat trece de 2000 de euro. Este open space, cu geamuri multe și mari, însă priveliștea oferită de acestea lasă de dorit: șantierul unei alte cabane din vecinătate. Are aer condiționat, apă, curent și fosă septică. De asemenea, are și internet, șemineu și boiler electric.
O altă cabană de 200 de metri pătrați, cu 5 dormitoare, 4 băi și o toaletă de serviciu, 3 balcoane și două terase, ciubăr și loc pentru grătare, se vinde cu 320.000 de euro, adică 1600 de euro metru pătrat. Aceasta este situată chiar pe malul lacului, oferind o priveliște de revistă.
La un preț similar, aproape 350.000 de euro, se vinde o altă cabană cu 7 camere, care se întinde pe 235 de metri pătrați. Și aceasta oferă panoramă cu lacul, are asigurată apa și chiar panouri fotovoltaice. Se vinde mobilată și utilată. Are curent și apă, iar la parter și demisol are încălzire prin pardoseală.
O altă cabană cu 6 camere și 460 de metri pătrați se vinde cu 390.000 de euro. Aceasta are la parter living și bucătărie, două dormitoare cu două băi, iar la mansardă 3 dormitoare cu trei băi și terasă. Cabana dispune de ponton, o parte de pădure, loc de făcut foc și foișor cu loc pentru grătare.
Un alt posesor de cabană la Colibița cere pentru proprietatea cu 5 camere întinse pe 220 de metri pătrați 170.000 de euro. Acesta acceptă și un schimb cu un apartament în Cluj-Napoca. O altă cabană cu 7 camere întinse pe 200 de metri pătrați costă aproape 390.000 de euro. Are foișor, o terase generoase, șemineu și loc de luat masa amenajat afară.
Cea mai scumpă proprietate scoasă la vânzare la Colibița este însă o pensiune cu două clădiri, pentru care proprietarul cere 2,5 milioane de euro. Pensiunea are acces la lac și este formată din două vile cu regim de înălțime P+2 etaje. Prima vilă are la parter un living generos, piscină, baie și spații de depozitare, iar la primul etaj un alt living, o bucătărie open space, baie, un dormitor cu baie proprie și o terasă, iar la ultimul etaj 4 dormitoare, fiecare cu terasă și baie proprie.
Cea de-a doua vilă are 3 dormitoare la parter fiecare cu baie proprie, living și bucătărie deschisă, baie, două terase și spații de depozitare la primul etaj și 3 dormitoare cu baie proprie și terasă la al doilea etaj. La acestea se adaugă și o serie de facilități exterioare: jacuzzi cu vedere spre lac și munții Călimani, saună umedă, piscină interioară, care însă este finalizată în proporție de 70% doar.
Deține și un foișor spațios cu vedere spre lac, loc special amenajat pentru foc de tabără, 12 locuri de parcare cu supraveghere video, teren de sport pentru fotbal, tenis, volei, parc de joacă pentru copii.
Marea de la Munte, corijentă la capitolul utilități
În 2017, Colibița a fost atestată de Guvern ca stațiune turistică de interes local. Cu această ocazie, autoritățile județene au fost obligate să amenajeze un punct de prim ajutor, un punct farmaceutic și o stație Salvamont.
A fost amenajat drumul principal care duce spre Mița, iar Aquabis face eforturi de ceva ani să asigure aducțiunea de apă și canalizarea în zonă. Mai este însă mult până departe. Cea mai „văduvită” pare să fie partea dreaptă a lacului, unde nu există canalizare, apă și în multe părți nici măcar electricitate.
Întreg malul lacului a fost „acaparat” de privați, care nu le mai permit turiștilor să se apropie de lac decât dacă consumă de la ei sau se cazează în unitățile lor. Consiliul Județean plătește „chirie” Apelor Române de ani de zile pentru o suprafață generoasă de teren de pe malul râului, unde voia să amenajeze locuri de promenadă. Acest proiect, însă, încă se lasă așteptat.
Nici proiectul care prevedea acolo un centru nautic nu s-a materializat, rămânând doar pe hârtie. Nici pârtia de schi ce trebuia amenajată între Colibița și Tihuța n-a mai fost finanțată și nici materializată.
S-a încercat o branduire a locului, însă privații care au business-uri acolo nu s-au prea aliat pentru a beneficia în grup de facilitățile unei promovări masive. Cârcotașii spun că autoritățile locale nici nu ajută la dezvoltarea zonei, impunând ore de liniște și tot felul de interdicții de genul, care nu permit organizarea de evenimente care ar mai atrage turiști în zonă.
Până una alta, privații și-au amenajat facilități în propria bătătură, fără să mai aștepte ajutorul autorităților județene. Cele mai multe hoteluri au piscine, jacuzzi și ciubăr, iar Panoramic, hotelul celor de la AMICII a venit și cu o plajă privată cu bar și cu patinoar, amenajat pe timpul iernii.
De asemenea, fiica primarului Vasile Laba din Bistrița-Bârgăului a amenajat în zonă un parc de aventuri, prea puțin cunoscut și promovat. Și primarul din Prundu Bârgăului, Doru Crișan, a investit la Colibița, într-o pensiune cu piscină.
Ce bine ca nu aveti volan c doar prin gropi dsi….care e cea msi ieftina?
Care e diferenta dintre cabana si casa de vacanta? Daca are Bransament, d casa sau cabana?
Prea multă vorbă si prea putine fapte, iar lucrurile nu s-au schimbat. Realitatea e că in Colibita multi proprietari de terenuri si vile au ingrădit si ce nu le apartine. Au mers cu gardul pană la oglinda apei luand inclusiv zona de protectie din jurul lacului. Ca să nu mai vorbim de construirea haotică sub aspect urbanistic si arhitectural. Totusi Colibita anilor ’60 se remarca si prin arhitectura cabanelor asemănătoare celor din Tirolul Austriac. De aceea ar trebui incurajată (nu fortata) revenirea la acel gen de arhitectură cel putin la ceea ce se construieste de acum incolo. De asemenea ar trebui să se repună lucrurile in legalitate si in privinta deversării dejectilor direct in lac. Altfel lacul Colibita riscă să ajungă o imensă latrină. Nu trebuie abandonată nici ideea achizitionării unor suprafete de către CJ pentru amenajarea de campinguri si nu numai. Ar trebui mers mai departe si refăcute acele cabane in stil tirolez care găzduiau altădată tabere scolare de neuitat. Pană atunci insă, poate fi trecut imediat la refacerea zonei de protectie din jurul lacului, care nu presupune cheltuieli din partea CJ, ci doar o doză de fermitate in aplicarea legii. Odată recuperată zona de protectie de la cei care au ocupat-o abuziv, se va putea trece la amenajarea unor locuri de plajă si de promenadă pe faleza lacului.
In afară de problemele edilitare si turistice la Colibița a rămas nerezolvată consolidarea barajului care a ajuns la scadenta:
(vezi: https://www.infobistrita.ro/golirea-si-lucrarile-de-reabilitare-la-barajul-din-colibita-ar-putea-fi-reluate-investitie-de-peste-95-de-milioane-de-lei)
In acest sens a existat Proiectul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”. Proiecrul respectiv inclusiv și indicatorii tehnico-economici aferenți proiectului în valoare de 234.864.000 lei, a fost depus pentru finanțare europeană prin Programul Operational Infrastructură Mare (POIM).
Obiectivele proiectului se refereau la: reabilitarea barajului Colibiţa (impermeabilizarea amonte a barajului Colibiţa, reabilitarea coronamentului barajului, impermeabilizări în galeria de injecții și drenaj, consolidare şi protecţie pentru versanții barajului Colibiţa, lucrări la casa vanelor golirii de fund şi galeria de acces la casa vanelor golirii de fund, realizarea unui sistem performant de aparatura de măsură și control, etc.), măsuri de reducere a riscului la inundaţii aval baraj Colibiţa pe râul Bistriţa şi Bârgău (amenajare albie, consolidări de mal, apărări contra inundațiilor, praguri de fund pentru stabilizarea albiei în plan).
Proiectul a fost stopat de la Bruxelles, în urma sesizărilor unor ONG-uri cu privire soluțiile alese pentru lucrările de consolidare prin betonare a malurilor râului Bistrița, solicitând găsirea unor soluții prietenoase cu mediul.
PSD-istul Ioan Deneș , pe atunci Ministrul Apelor și Pădurilor, spunea cu ironie că ” soluții prietenoase cu mediul, inseamnă să înfigem niște pari în talvegul cursului de apă și în parii respectivi să împletim niște nuiele”, ceea ce denotă nivelul redus de cultură ecologică a acestui individ.
De aceea, proiectul a trebuit refăcut pornind de la un nou studiu de fezabilitate, prin care s-au redus la maxim toate lucrările care au fost considerate relativ neprietenoase cu mediul, precum betonarea si inclusiv unele lucrări din piatră au fost scoase și au fost înlocuite cu lucrări cu lemn, nuiele, fascine.
De data asta, proiectul nu mai include lucrările de protecție ale zonei aval de baraj Colibita.
Oricum, obiectivul de investiții ”Mărirea gradului de siguranţă a Acumulării Colibiţa, judeţul Bistrița Năsăud”, trebuie demarat fiind vorba despre o lucrare amplă, complexă si mai ales necesară, având in vedere că barajul lacului Colibița are nevoie de reparații urgențe, din cauza infiltrațiilor de apă și a pompelor care nu mai funcționează în parametrii normali. Dacă cedează barajul lacului, apa, într-o cantitate de aproximativ 65 de milioane de metri cubi, ar provoca un dezastru în zonă.
Totusi, pentru o lucrare atât de complexă există mai multe solutii de rezolvare, care trebuie să ţină seama deoptrivă atât de de functiile lacului de acumulare de la Colibiţa cât si de cursul râului Bistrita in aval de baraj.
Lacul de acumulare de la Colibiţa reprezintă un ecosistem, care pe lângă functia hidro-energetică si de protectie impotriva inundatiilor mai indeplineste rolul de sursă de apă potabilă pentru localitătile din aval. In acest sens, solutiile tehnice de realizare a obiectivului de investitii trebuie să tină seama de recomandările expertilor UE, in sensul să fie „prietenoase cu mediul”. In plus, odată cu lucrarile de consolidare a barajului, este necesar să fie realizat un sistem de canalizare si o statie de epurare pentru ca dejectiile de la vilele baronilor locali să nu mai fie deversate ditrect in lacul Colibița, care asigură sursa de apa potabila pentru localitătile din aval, inclusiv a orasului Bistrita.
1. Ati vrut sa ziceti ca cea mai vaduvita e partea stanga, nu dreapta. Partile – stanga sau dreapta – ale unui rau (sau lac format pe un rau) se considera in sen geografic privite in sensul de curgere al acelui rau. Nu in sensul in care veniti dvs de la Bistrita la Colibita cu masina. 2. Terenurile in jurul lacului nu au fost „acaparate de privati”, ele au fost dintotdeauna terenuri private. Chiar si statul comunist ca sa faca lacul de acumulare a facut un fel de schimb (fortat) cu localnicii dandu-le teren in alta parte (Livezile sau Piatra Fantanele de ex). Deci terenul in jurul lacului nu a fost niciodata teren public. Ca el a trecut – prin vanzari cumparari – din proprietatea localnicilor in cea a diversilor cumparatori nu inseamna ca a fost „acaparat” de privati ci doar ca a trecut dintr-o proprietate privata in alta.
Aveti dreptate.Au fost private si au fost vandute altora. Daca autoritatile de dupa 89 ar fi avut ceva viziune si determinare, poate ar fi reusit sa achizitioneze si ele o parte din terenurile cu iesire la lac, la momentul respectiv pretul terenului nu era unul astronomic. La preturile actuale e greu de crezut ca statul va mai face ceva care sa poata transforma radical zona lacului.