Tribunalul BN s-a spălat pe mâini de dosarul în care sunt inculpați patronii Tabita Tour și l-a expediat la Alba! Rechizitoriul pare să fie la fel de “varză”

Dosarul în care au fost trimiși în judecată a doua oară, pentru evaziune fiscală, patronii firmelor de transport Filadelfia și Tabita, a fost declinat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, Tribunalului Alba. Asta după ce, în august anul trecut instanța bistrițeană a constatat neregularitatea rechizitoriului întocmit de procurorii DIICOT Alba, care se chinuie la propriu să demonstreze că au dovezi concrete pentru care inculpații să fie judecați.

În octombrie 2019, dosarul, în care erau inculpate șapte persoane – Ioan Eugen Sighiartău, Gavril Sighiartău, Gelu Petrică Sighiartău, Gavril Sighiartău jr., Tabita Mihaela Ani, Leia Eugenia Coman, toți asociați în grupul de firme Filadelfia, precum și Ionela Cristina Sighiartău, a ajuns pe rolul Tribunalului Alba, după care, în perioada ianuarie 2020- iunie 2020, urmează un ping-pong între această instanță și Tribunalul Bistrița-Năsăud, pe tema competenței teritoriale. Mingea a ajuns în terenul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în cele din urmă, decide ca procesul să se judece totuși la Tribunalul Alba, astfel că dosarul ajunge în camera preliminară.

În martie 2021, Tribunalul Alba elimină total din dosar o serie de probe, întrucât s-a considerat a fi fost obținute în mod nelegal și constată și nulitatea relativă a trei ordonanțe ale procurorilor, din 2015 și 2018, și rapoartele de constatare efectuate în baza acestora. DIICOT a avut la dispoziție 5 zile să remedieze neregularitățile actului de sesizare a instanței.

Procurorii au contestat decizia instanței, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba Iulia, care la final de iunie 2021 a admis contestația făcută de procurori:

Cu toate acestea, în septembrie 2021, Tribunalul Alba constată din nou neregularitatea probatoriului și restituie de tot dosarul, pentru refacere.

Și-au încercat norocul la Bistrița

După aproape un an, timp în care anchetatorii au mai “meșterit” la rechizitoriu, în decembrie 2022, dosarul a fost trimis în judecată din nou, de data aceasta la Tribunalul Bistrița-Năsăud. Din rândul inculpaților a fost scoală Leia Coman. Evident, dosarul a intrat din nou în cameră preliminară pentru analiza legalității probatoriului. Numai că, nici de data aceasta nu le-a ieșit procurorilor din Alba, fiindcă la finele lunii august 2023, instanța bistrițeană a constatat neregularitatea rechizitoriului, “constând în insuficienta descriere, la capitolul «în drept», a infracţiunilor pentru care au fost trimişi (n. r. inculpații) în judecată”.

De data aceasta, procurorii DIICOT Alba nu au mai contestat decizia judecătorului de cameră preliminară și au purces la remedierea rechizitoriului, iar după două luni și jumătate, mai precis în noiembrie anul trecut, probatoriul a fost suspus din nou controlului instanței.

Rechizitoriul pare la fel de prost! Dosarul, expediat la Alba

Se pare însă că și de data aceasta dosarul nu este foarte în regulă, ținând cont de comentariile făcute în instanță de doi dintre avocații inculpaților, care au cerut chiar de la primul termen judecătorului de cameră preliminară să constate neregularitatea rechizitoriului.

“Judecătorul de cameră preliminară învederează că procedura de citare este îndeplinită, şi întrebaţi fiind dacă au observaţii de făcut cu privire la modul de îndeplinire a acesteia, reprezentantul Parchetului, av. A.A. şi av. B.B. arată că nu au observaţii de făcut.

De asemenea, învederează că a constatat neregularitatea actului de sesizare a instanţei, procurorul de caz a remediat actul de sesizare în modalitatea arătate, şi întreabă participanţii dacă au de făcut obiecţiuni cu privire la modul în care s-a realizat remedierea.

Reprezentantul Parchetului arată că nu are de făcut obiecţiuni şi consideră că s-a procurorul s-a conformat dispoziţiilor instanţei.

Avocat A.A. apreciază că este elegant «s-a conformat», în sensul că a trimis o adresă în care spune că menţine trimiterea în judecată, şi că ceea ce i-a cerut judecătorul de cameră preliminară este excesiv, adică l-ar încurca foarte tare să scrie la «în drept, să indice actele materiale, plus că şi se spune cum trebuie să citească judecătorul actul de sesizare, că e bine partea 1 cu partea 2. Sincer, nu a mai întâlnit până acum o astfel de practică, în sensul în care instanţa îi cere procurorului un anumit lucru, iar până la urmă regularitatea rechizitoriului este un element esenţial, pentru că în actul de sesizare de aceea există rubrica aceea «în drept», nu este pusă întâmplător, şi este pus judecătorul să identifice actele materiale din fapt ca să le scrie judecătorul «în drept», ori aceasta înseamnă practic să se încalce ceea ce este în mod firesc o separare a funcţiilor judiciare.

Din punctul său de vedere nu este o remediere, ci este pur şi simplu o ordonanţă prin care se menţine aceeaşi situaţie, acelaşi rechizitoriu, nu este niciun element specific adăugat pe componentă, lucru pe care l-a verificat, este fix ca şi în rechizitoriu, şi a invocat că nu a avut suficient timp. Un singur argument foarte simpatic, apărarea când a primit şapte zile să citească nu a avut timp să facă, domnul procuror în cinci zile nu a apucat să scrie partea «în drept». Ori, fără să fie identificate acele materiale, aşa cum s-a cerut de judecătorul de cameră preliminară, este evident că este un rechizitoriu neregular întocmit, motiv pentru care nu poate să înceapă, acesta este primul lucru. În plus, judecătorul are obligaţia legală să facă lucrul acesta, ca până la începerea cercetării judecătoreşti să se clarifice inculpaţilor despre ce sunt acuzaţi, iar la rubrica «în drept», nu se poate să li se spună că caute ei acolo prin acte materiale. Aceste acte materiale nu sunt doar aşa, nerelevante, pentru că spre exemplu când este vorba despre agenţiile din (…) sau din (…), ele generează consecinţe pe prejudiciu, pe acte materiale, pe răspundere penală, pe reparat sau nu prejudiciu, pe competenţa statului român şi aşa mai departe, iar ceea ce a cerut judecătorul de cameră preliminară apreciază că este absolut rezonabil.

Apreciază că pur şi simplu în mod formal au trimis răspuns şi i s-a spus judecătorului să mai citească rechizitoriul aşa că e bun cum l-a făcut, fără nicio altă chestiune. În aceste condiţii, singura soluţie este ca în temeiul art. 345 lit. a să se constate că practic nu există o remediere în sensul solicitat de judecătorul de cameră preliminară, şi să se dispună restituirea cauzei la procuror, având în vedere că nu se pot stabili limitele judecăţii, aceasta fiind o condiţie obligatorie pentru a se putea merge mai departe, pentru a putea avea un proces penal valid, cu acuzaţie validă pe componenta «în drept». Pentru aceste motive, solicită restituirea cauzei la procuror, având în vedere că nu există o conformare, că nu sunt indicate actele materiale, şi este evident că nu poate fi vorba despre un rechizitoriu regulat întocmit aşa cum prevede legea.

Avocat B.B. arată că formulează aceeaşi cerere. Inculpaţii pe care îi reprezintă sunt trimişi în judecată pentru complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, dar nici în prezentarea «în fapt» şi în actul pe care l-a întocmit şi trimis la instanţa de judecată nici pe departe nu se face referire la ceea ce judecătorul de cameră preliminară a solicitat să se precizeze cu privire la actele de complicitate, adică în ce au constat înlesnirile, faţă de care dintre inculpaţi s-a acordat ajutorul acesta, apoi dacă este vorba despre o parte dintre operaţiuni, dacă este vorba de toate operațiunile, modul implicării şi aşa mai departe.

În rechizitoriu, dacă ar fi fost prezentat «în fapt» cu privire la activitatea aceasta, complicitatea inculpaţilor pe care îi reprezintă, era o chestiune, dar în partea «în drept» din rechizitoriu se vorbeşte despre mari majorităţi, acte de implicare, foloseşte variantă minimală, şi sunt nişte chestiuni care exclud din capul locului şi prin modul de formulare o concreteţe de care este nevoie şi care este necesară pentru a se stabili un prejudiciu, pentru a se stabili o răspundere.

Apreciază că singura soluţie pe care judecătorul de cameră preliminară o poate pronunţa este restituirea cauzei la Parchet pentru că procurorul, prin înscrisul pe care l-a trimis, nu s-a conformat a ceea ce judecătorul de cameră preliminară a dispus să se pronunţe.

Întrebat fiind de către judecătorul de cameră preliminară, respectiv dacă are de formulat vreo concluzie privitor la pledoaria avocaţilor, reprezentantul Parchetului răspunde negativ”, se arată în încheierea ședinței de cameră preliminară din data de 16 noiembrie.

Totodată, instanța a acordat un termen de judecată, pentru ataşarea dosarelor, 1432/107/2019 şi 1432/107/2019/a1 ale Tribunalului Alba, – dosare constituite când cei șapte inculpați au fost trimiși în judecată și în care instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului -, precum și și dosarul nr. 27057/2021 a Curţii de Apel Alba Iulia – în care s-a contestat prima decizie a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Alba în dosarul nr. 1432/107/2019/a1-, întrucât pentru că este nevoie să existe toate piesele dosarului pentru o evaluare completă a acestuia.

După încă două termene, la finele lunii ianuarie, instanța a rămas în pronunțare. Însă între timp, părțile implicate în dosar, atât inculpaţii și Tabita Tour SRL – parte responsabilă civilmente, dar și Ministerul Finanțelor prin ANAF au invocat excepţia necompetenţei teritoriale de soluţionare a cauzei de către Tribunalul Bistriţa-Năsăud, excepţie admisă de instanță, astfel că dosarul a fost declinat Tribunalului Alba.