Tot mai multi romani mananca nesanatos

O comisie a Ministerului Sănătăţii a publicat o listă a alimentelor nesănătoase, care şi ea a devenit repede subiect de polemică. Nu au întârziat totuşi să apară masuri guvernamentale privind interzicerea vânării anumitor alimente de tip „snacks” în incinta şcolilor şi liceelor.

Inexistenţa unei culturi a alimentaţiei echilibrate

Cu adulţii cum rămâne? Într-o Românie intrată nu demult în Uniunea Europeană , cultura alimentaţiei echilibrate este inexistentă.

Educaţia alimentaţiei sănătoase este în plus la noi, un subiect tabu: oamenii nu vor să audă de reguli de nutriţie care nu pot decât să-i facă să scoată şi mai mulţi bani din portmoneu. Din păcate cetăţeanul are dreptate: alimentaţia „bună” înseamnă mai multe legume, ori legumele şi fructele sunt scumpe.

Suntem una dintre acele ţări din UE unde legumele şi fructele costa de două ori mai mult decât în economii precum Italia, Belgia, Germania, Franţa. Responsabili precum preşedintele Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie (Agrostar) recunoaşte că o salată nu ar trebui să coste pe piaţa româneasca mai mult de 2 lei, ori preţul ei este mult umflat de intermediari şi ajunge să se dubleze în supermarketuri şi pieţe.

Masă de prânz sau ţigări

Aşa se face că majoritatea persoanelor care lucrează în oraşe mici şi mijlocii, având în vedere inexistenţa serviciilor de catering şi lipsa de diversitate a centrelor de desfacere alimentară, continuă să se hrănească foarte prost în pauza de masă.
Cum majoritatea acestor adulţi este fumătoare, creşterea preţului pe pachetul de ţigări i-a determinat pe mulţi să dea şi mai puţini bani pe masa de prânz.

Piramida alimentară

În Occident există un principiu foarte bun, numit piramida alimentară, şi el este baza de la care pornesc toate măsurile guvernamentale privind catering-ul din cantinele liceelor, universităţilor şi întreprinderilor. Tot de ea se folosesc educatorii, profesorii şi asistenţii sociali pentru a da copiilor şi tinerilor un model alimentar de urmat pentru toată viaţa.
Conform normelor europene de nutriţie, mesele echilibrate trebuie să respecte trei parametrii: echilibrul între grupurile alimentare consumate, variaţia de la o zi la alta şi de la o săptămână la alta, moderaţia în consum.

Baza piramidei este reprezentată de consumul de cereale, cartofi fierţi sau orez fiert; spre exemplu, site-ul asociaţiei medicilor şi nutriţioniştilor din Belgia recomandă a nu se consuma mai mult de o dată pe săptămână cartofi prăjiţi (o regulă larg nerespectată de români, care sunt mari consumatori de fast-food, şaorma sau chips-uri).

Grăsimi animale sau vegetale

Conform aceluiaşi principiu, orezul fiert sau cartofii fierţi, trebuie combinaţi zilnic cu cărnuri nu foarte grase şi nefripte (sau fripte, de preferinţă,  in ulei vegetal si nu in grăsimi animale).

Cu privire la grăsimi, acelaşi site recomandă nu mai mult de o lingură de ulei vegetal per persoană, la orice masă sau un vârf de cuţit de unt/margarină pe tartină de la orice masă.

În sfârşit, cum era de acceptat piramida alimentară din aceeaşi zi, mai trebuie să conţină măcar un fruct şi măcar un preparat din legume crude.

Bunul simţ în alimentaţie

A devenit imposibil să respecţi aceste reguli de bun simţ în România. Obişnuinţa de a consuma chipsuri, sandvişuri şi plăcinte în pauza de masă precum şi scumpirea tutunului au, în aceste zile, o incidenţă mare asupra comportamentelor legate de alimentaţie, în principal la oraş. Ne îndreptăm către un dezastru sanitar care se va manifesta prin lipsa acută din alimentaţia de zi cu zi a elementelor precum fierul (lipsă care duce în mod direct la boli de piele şi la atrofierea ţesuturilor musculare) sau a glucidelor complexe (legate în mod direct de buna funcţionare a sistemului nervos), asta fără a mai vorbi de inconfortul fizic produs de obezitate.

Soluţii de scăpare

La o privire mai atentă însă, soluţiile de ieşire din acest infern al sănătăţii publice par foarte simple.

Soluţia principală este în întregime la dispoziţia Ministerului Sănătăţii, care ar trebui să înmulţească campaniile publice de educare a tineretului cu privire la alimentaţie. Campaniile trebuie însă să ocupe un loc mult mai mare în mass-media şi să fie concepute cât mai inteligent şi mai atractiv posibil.

Cetăţeanul trebuie convins că dând ceva mai mulţi bani pe o masă de prânz care include şi un aport de legume şi fructe, investeşte în bunul său cel mai de preţ: sănătatea viitoare a organismului său.

Meniurile de post ca salvare

Şirul soluţiilor nu se opreşte aici: ţinând cont de faptul că o bună parte din populaţie respectă perioadele tradiţionale de post din calendarele bisericeşti, meniurile de post conţinând mai multe fructe şi legume, ar putea să se înmulţească în centrele de desfacere, în beneficiul atât al consumatorilor, cât şi al comercianţilor.

În aşteptarea Paştelui, facem eforturi şi suntem dispuşi la jertfe materiale importante, ca de pe masa noastră să nu lipsească nimic din bunătăţile obişnuite.
În perioada de post care a trecut poate fiecare dintre noi a căutat să cureţe şi “vasul cel dinlăuntru”, să se elibereze, măcar cu gândul, o clipă din chinga celor materiale care, poate pe mulţi i-a mânat pe meleaguri străine.

Laurenţiu Nechita