Tinerii bistriţeni îşi doresc un skateparc

Aşa zisul skateparc-ul a fost amenajat în urmă cu aproximativ trei ani de către Primăria Bistriţa, dar acum e „expirat” – echipamentele nu sunt omologate şi sunt deteriorate, nu mai vorbim de riscul mare de accidentare la care sunt suspuşi amatorii acestui sport.

Oraşul e aproape interzis pentru ei

În aşa zisa zonă amenajată pentru practicanţii de skater există trei sau patru rampe, poziţionate parcă la voia întâmplării, iar despre cerinţele de securitate nici nu se poate vorbi.
În prezent, skateparcul arată ca un maidan ce acum este frecventat mai mult de copiii străzii, care deseori dau foc la cauciucuri, la fel cum s-a întâmplat nu de multă vreme lângă Sala Polivalentă. Ba mai mult, aceştia sparg sticle, făcând astfel imposibil dar şi periculos “datul” cu skate-ul, cu rolele sau cu bicicleta.
Tinerii bistriţeni îşi doresc cu ardoare un skateparc nou şi mai bine organizat.
Problema iubitorilor de role şi skate este binecunoscută. Nu o dată, aceştia au cerut amenajarea unui loc special pentru acest sport în Bistriţa.

Tinerii care practică acest sport au avut, de câţiva ani încoace, numeroase încercări de a discuta cu municipalitatea, pentru a le pune la dispoziţie un spaţiu, însă nu au primit decât promisiuni.

Nimănui nu îi pasă de această pasiune a lor, şi, astfel, sunt nevoiţi să se “dea” prin diverse locuri, pe unde, de multe ori, primesc amenzi sau avertismente din partea poliţiştilor. Şi asta doar pentru simplul fapt că ei preferă să-şi petreacă timpul liber în alt mod, practicând un sport, e drept, mai puţin obişnuit şi cunoscut la noi, dar care nu face rău nimănui.
Nu o dată au fost văzuţi încercând tot felul de acrobaţii pe scuarul din faţa Palatului Administrativ sau pe scările de la „Magnolia” de pe Bulevardul Republicii. Sunt doar două exemple de zone în care tinerii bistriţeni, iubitori ai skate-ului sau ai rolelor, exersează, mai ales în serile călduroase de vară.

În mai toate oraşele mari din România există câte un loc special amenajat pentru iubitorii acestui sport, însă municipiul Bistriţa face excepţie. Investiţia pentru un skateparc nu este mică, dar aşa cum celelalte oraşe au reuşit, credem că se poate şi în municipiu. Este foarte adevărat că în alte oarşe, unde au fost amenajate astfel de skateparcuri, investiţiile s-au ridicat de la 200.000 de euro, până la un milion de euro. Acolo, însă, suprafeţele skateparcurilor, destinate practicanţilor acestui sport sunt foarte mari, ceea ce la Bistriţa nu este cazul. 2-3 rampe pentru tinerii amatori de sporturi extreme ar fi o bucurie.

Tinerii bistriţeni nu s-au dat bătuţi!

Pentru a soluţiona această problemă a lor, câţiva tineri bistriţeni au avut curajul de a-i trimite un mail primarului Ovidiu Creţu, prin care şi-au prezentat doleanţele.
Primul gospodar al municipiului, spre deosebire de înaintaşul său, s-a dovedit deschis unor asemenea iniţiative şi, potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Bistriţa, Mihai Ruşti, urmează ca într-un viitor apropiat să se organizeze o întâlnire între cele două părţi.

Primarul este de acord, în principiu, cu ideea de a se amenaja un astfel de parc în municipiu. Aceasta chiar e dispus să concesioneze un teren către o firmă care ar putea să se ocupe de construcţia şi amenajarea parcului. Dar până una, alta trebuie găsite soluţii oportune pentru ca un asemenea obiectiv să poată fi transpus în realitate.

O primă problemă ar fi stabilirea locaţiei unui astfel de skatepark, ţinându-se cont şi de părerea tinerilor pentru un teren care să le convină. O altă problemă demnă de luat în seamă este găsirea fondurilor necesare finanţării unui asemenea obiectiv. Potrivit declaraţiei purtătorului de cuvânt Mihai Ruşti, “acest plan se va pune în desfăşurare după 1 aprilie când se va stabili bugetul pe acest an”.

Probleme similare

În situaţia tinerilor bistriţeni mai sunt şi tineri din alte zone ale ţării.
Astfel, tinerii rolleri din Craiova au organizat un protest prin care cer ajutorul craiovenilor pentru construirea unui skateparc în oraş. La fel ca şi bistriţenii, ei duc lipsa unui skateparc şi susţin că sunt goniţi mereu de gardienii publici prin parcuri sau centrul oraşului. Aici, în reşedinţa Doljului, rollerii au tipărit pliante pe care le-au împărţit prin oraş, prin intermediul cărora doresc să strângă semnături pentru realizarea parcului mult visat. Cu toţii îşi doresc un loc unde să se poată da cu rolele, skate-board sau bicicletele, liniştiţi.
Baia Mare şi Câmpia Turzii sunt alte două dintre municipiile României în care nu există astfel de rampe şi în care se aşteaptă realizarea unui astfel de parc.

În România, există skateparcuri amenajate în: Timişoara (în parcul central de lângă gară), Buzău (în Parcul Tineretului), Oradea(două parcuri), Cluj, Bistriţa (intrare în Parcul Municipal), Braşov (la intrare în Parcul Central), Zalău (Parcul Tineretului), Roman, judeţul Neamţ, (în centrul oraşului), Piatra Neamţ (Ştrandul Municipal) iar în Bucureşti sunt mult mai multe.

Pentru Bistriţa primarul Ovidiu Teodor Creţu susţine că în bugetul pentru acest an, o să fie incluse şi cheltuielile destinate amenajării unor locuri de joacă pentru copii şi a unui skateparc. Rămâne să se analizeze situaţia şi să stabilească la ce sumă se ridică o astfel de investiţie.

Paul Bucur