Luni, 25 aprilie, în mare secret premierul Nicolae Ciucă, însoțit de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu și de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu au plecat din București spre capitala Ucrainei. De ce s-au dus la Kiev? Americanii și Dumnezeu știu asta.
Din relatările oficiale, s-au dus să se întâlnească cu omologii lor ucraineni și să-și exprime solidaritatea cu poporul ucrainean greu încercat și „să-și exprime sprijinul pentru derularea unei investigații internaționale pe pentru tragerea la răspundere a celor vinovați de comiterea de crime internaționale inclusiv prin contribuția (…) decisă de guvernul româniei”. Adică bla-bla-bla și cunoscuta limbă de lemn. În acest timp sediul Ministerului Securității de Stat din Tiraspol este atacat de către trei bărbați cu lansatoare de grenade.
Nu sunt înregistrate victime ci doar pagube materiale. Știrea atacului de la Tiraspol, capitala nerecunoscutei republici transnistrene, este rostogolită la toate agențiile internaționale de presă și de televiziunile globale: CNN; Euronews, BBC, Al Jazeera, France 24. Merită remarcat că toți ziariștii de la posturile de limbă engleză folosesc termenul românesc pentru Transnistria și nu cel „oficial” rusesc al respectivei republici secesioniste.
Marți dimineața înalta delegație românească este primită de „noul erou” planetar Zelenski și chiar atunci atunci au loc noi evenimente în Transnistria. Mai precis, potrivit presei locale, marți dimineața la orele 06: 40 și 07: 05 au loc explozii nerevendicate de către cineva care duc la distrugerea unor antene radio care asigurau retransmiterea posturilor de televiziune rusești în Transnistria.
Ce coincidență! Chiar când conducătorii noștri mult iubiți își riscă viața să meargă la Kiev, forțe necunoscute taie programele televiziunilor ruse pentru cetățenii majoritari rusofoni (⅔ din populația Transnistriei). Dacă n-aveau ce povesti Zelenski cu „Ciucă al nostru”, acum aveau subiect de discuție. Spre deosebire de așa-zisele republici Donețk și Lugansk creeate de către ruși după schimbarea regimului în Ucraina în 2014, Transnistria a fost creată de ruși în 1990 tocmai pentru a împiedica Moldova să se unească cu România.
Mai mult decât atât, conflictul din zona de contact din Donețk – Lugansk a fost aproape tot timpul „cald” cu schimburi de focuri și victime pentru cele două părți în ultimii opt ani, în schimb conflictul transnistrean a fost unul înghețat, Transnistria orientându-și economia și profitând de relațiile Republicii Moldova cu UE. și devenind o gaură neagră a afacerilor ilegitime din Basarabia.
Reacția Republicii Moldova în urma evenimentelor a fost rapidă. Maia Sandu a convocat Consiliul de Securitate a Republicii Moldova, după care a declarat că autorii atentatelor nerevendicate de nimeni ar fi din Transnistria, deși e greu de înțeles de ce rușii din Transnistria și-ar distruge propriile relee de televiziune.
Tot marți, 26 aprilie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că știrile din Transnistria sunt îngrijorătoare. Reacția oficială rusă a fost ponderată, în schimb presa rusă în frunte cu Pravda a devenit de-a dreptul isterică: „Polonia și România sunt primele pe lista celor care o caută cu lumânarea”. Cotidianul rusesc afirmă că „România ar putea invada acum Transnistria „pentru a-și salva frații moldoveni de colo” doar că atât România, cât și Polonia ar trebui să fie ținta rachetelor rusești dacă mai ajută militar Ucraina.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a declarat că Rusia ar putea efectua lovituri militare asupra unor ținte militare de pe teritoriul unor țări NATO care ajută militar Ucraina.
Este destul de evident că atacurile nerevendicate din Transnistria sunt opera serviciilor secrete ucrainene care încearcă să atragă România în conflictul din Ucraina.
Aleksiy Arestovich, consilier al președintelui Zelenski, a declarat oficial că dacă Republica Moldova o va cere, Ucraina va cuceri Transnistria și o va preda Republicii Moldova „cât ai pocni din degete”. Mai mult, Arestovici spune că cei de la Chișinău trebuie să ceară ajutor și României.
Este destul de clar ce ni se pregătește. Întrebarea este mai avem oameni politici capabili să ne conducă sau doar trădători și lepre?
