Cea de a XXVI-a ediţie a Saloanelor „Liviu Rebreanu”, manifestare care a inclus, de acum tradiţionalul, „Concurs Naţional de Proză” s-a desfăşurat în săptămâna trecută la Bistriţa, Năsăud, Beclean şi Târlişua.

 
Ediţia din acest an este una aniversară, în sensul că se împlinesc 100 de ani de la debutul literar al marelui nostru romancier – Povestirea „Codrea”, apărută în revista „Luceafărul” Nr. 21/1908.

Programul manifestărilor desfăşurate cu acest prilej a fost foarte bogat şi s-a bucurat de o participare a unor personalităţi de elită ale culturii româneşti şi din străinătate.

Juriul Concursului naţional de proză „Liviu Rebreanu” a fost prezidat de Adrian Popescu. După lecturarea celor 35 de volume şi a celor 16 manuscrise înscrise în concurs, membrii juriului au hotărât ca Marele Premiu „Liviu Rebreanu” al Uniunii Scriitorilor din România să fie acordat lui Alexandru Vlad, cu volumul „Curcubeu dublu”.
 
Premiul I, la volume, a fost obţinut de Constantin Cubleşan, cu cartea „Eminescu în comentarii critice”; premiul II – Daniel Sitar-Tăut – „Ipostaze ale donjuanismului în literatura universală, iar premiul III a fost acordat lui Icu Crăciun – „Peşti şi paraşute” şi Valentin Tălpălaru – „Strada Măicuţa”. Premiul special al juriului a fost obţinut de preotul Ion Petrică, cu volumul „Conceptul sentimentului de comunicare socială la Alfred Adler”, iar premiul de debut de Niculae Vrăsmaş – „Jurnala paralele”.
La secţiunea manuscrise, premiul I a fost obţinut de Mica Sanda Irinela din Satu Mare; premiul II – Aurelia Corbeanu, Curtea de Argeş; premiul III – Dionisia Sandu, Târgovişte. Premiul special al Uniunii Scriitorilor, filiala Târgu Mureş, a fost acordat lui Costel Cioancă din Bucureşti. Le-au fost acordate premii de excelenţă lui Niculae Gheran, Nicolae Creţu, Ion Simuţ, Ilderim Rebreanu, Ioan Dumitrescu şi Corneliu Lupeş.

Sărbătoare de răsunet la Târlişua

În 29 noiembrie, la Târlişua, satul de la poalele Ţibleşului, unde a văzut lumina zilei marele nostru romancier Liviu Rebreanu, a avut loc manifestarea de corolar a activităţilor prilejuite de acest eveniment. Nu este lipsit de interes să spunem faptul că Rebreanu nu a avut cuvinte măgulitoare la adresa locului său de naştere. În periodicele vremii, romancierul a publicat un articol în care face referire la Târlişua ca la satul în care s-a născut fizic, dar despre care nu ştie aproape nimic, fiind foarte mic atunci când părinţi săi au plecat din aceste locuri. Acest articol a fost în anii ’60 motivul suficient pentru ca şcoala generală din localitate să nu poarte numele lui Liviu Rebreanu, unul din reperele unghiulare ale romanului românesc contemporan, dealtfel.

Monografie de referinţă

La ora 11.00 a fost programată sosirea de la Bistriţa a oaspeţilor şi primirea acestora de către primarul comunei prof. Ştefan Negreanu la sediul primăriei. Cum însă sediul acesteia se mai află încă în reparaţie capitală, primirea s-a făcut la Şcoala Generală care dispunea de spaţii mai generoase, fiind şi o zi fără cursuri. De aici musfirii şi localnici interesaţi s-au deplasat la Biserica Ortodoxă unde s-a desfăşurat un Te Deum prilejuit de pomenirea Patriarhului Miron Cristea şi a scriitorului Liviu Rebreanu.

 
După manifestarea religioasă chiar în biserică a avut loc lansarea de carte ce s-a bucurat de o postură mai aparte, probabil unică de acest fel. Facem aici referire la volumele: „Patriarhul Miron Cristea” a profesorului Ilie Şandru – carte prezentată de scriitorul bistriţean Ioan Moise; „Vasile Rebreanu învăţător, folclorist şi animator cultural”, autor Sever Ursa, prezentată de prof. Andrei Moldovan, care a prezentat, de asemenea, şi volumul „ Arta de a fi pungaş” a lui Nicolaie Geran, rebreanolog de referinţă a cărui absenţă, din motive de sănătate, a fost regretată.
A urmat apoi un moment de mare emoţie pentru târlişuani şi nu numai, prezentarea unei lucrări de referinţă în materie monografică „Târlişua – Monografie” a eruditului profesor Augustin Pădurean, autor a mai multor lucrări similare de mare valoare culturală şi ştiinţifică în domeniu. Prezentarea monografiei a fost făcută de scriitorii Virgil Raţiu şi Ioan Moise, la care s-au adăugat comentarii ale celor prezenţi la eveniment.
 
Pe lângă contribuţia distinsului autor, la apariţia acestui volum au avut o contribuţie notabilă: ec. Alexandru Man, fost secretar de stat; Ştefan Perhaiţă, fost primar al comunei Târlişua; juristul Alexandru Câţcăuan; prof. Grigore Man, la rândul său scriitor şi om de presă; prof. univ. dr. Pompei Cocean, poet şi autor a numeroase lucrări ştiinţifice; ec. Benedi Cocean; ing. Gheorghe Cocean; prof. Ştefan Negrean, actualul primar al comunei Târlişua; ing.Ioan Rus; preot Timoftei Găurean şi alţii.
Cei prezenţi au avut fericitul prilej de a-şi procura cartea cu autograful autorului şi este lesne de bănuit că s-a profitat de ocazia deosebită. După ieşirea din biserică cei menţionaţi în lucrare la capitolul „Fii ai satului risipiţi în lume”, şi nu numai ei, au profitat de câteva ceasuri bune pentru a schimba impresii şi amintiri, cu atât mai mult cu cât viaţa nu le-a oferit acest prilej vreme îndelungată. Aceştia au avut ocazia să-şi depene amintirile la o frumoasă întâlnire prietenească organizată de edilii locali în frunte cu proaspătul primar Ştefan Negrean, care în treacăt fie spus, are poate cea mai grea sarcină a vieţii sale – de a face din Târlişua o comună a anilor în care trăim, adică de început de mileniu trei.

Întâlniri de suflet şi amintiri frumoase

Astfel s-a împlinit un vis al satului, acela de a se stabili o zi de întâlnire a fiilor acestor locuri.
Pentru că mulţi dintre fii acestor locuri nu s-au mai văzut de foarte mulţi ani, întâlnirea nu a fost una lipsită de întâmplări hazlii.

Una ar fi aceea că mulţi dintre cei prezenţi nu s-au mai recunoscut, chiar dacă în copilărie au fost buni prieteni. Anii adunaţi pe umeri şi-au spus cuvântul, aşa că la început formula de adresare folosită cea de la persoana a doua plural, ca pe urmă se descopere că au un trecut parţial comun.
Pe lângă cei ce erau legaţi de sat prin naştere, gazedel s-au putut bucura şi de prezenţa unor oameni speciali, oameni legaţi de aceste meleaguri prin faptul că au muncit în comună cu ani în urmă, în special în învăţământ. Îl amintim aici pe distinsul profesor Vasile Pop, omul cu suflet mare şi de aleasă nobleţe, care între 1957 şi 1962 a fost în Târlişua învăţător, profesor şi director  al Căminului Cultural. Vasile Pop a contribuit cu toată puterea sa la deschiderea orizontului cultural al multora dintre fii mai tineri ai satului.

Alexandru Tohati

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.