Fasolea cu ciolan de 1 Decembrie a fost un cadou acordat bistrițenilor. Președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, baronul Radu Moldovan, și-a adjudecat parțial evenimentul, dar există două teorii care stau în spatele acestei gratuități: masa ar fi oferită ca recompensă de către societățile care au câștigat licitații sau sindicatele au fost reduse la “tăcere” printr-o măsură de ajutorare a populației. Cert este că tot ciolanul a trecut, urmează recompensa.
Cumpărarea înfometaților
Un act de populism ieftin s-a petrecut de ziua națională a României, pe 1 decembrie 2013. Gratuitate la ciolan și băutură pentru bistrițeni i-a încântat pentru o scurtă perioadă pe cei care pot fi cumpărați cu o astfel de “masă caldă.” Baronul Radu Moldovan se gândește că i-ar putea scădea popularitatea și din acest motiv a împărțit fluturașe cu masă gratuită pentru aproximativ 6.000 de persoane. Masa ar avea conotații mult mai adânci, probabil neadulmecate de către bistrițenii înfometați. Masele de oameni sunt cele mai ușoare de cumpărat, însă un gest de campanie electoral în afara acesteia nu a văzut Bistrița post-decembristă.
Baronul Radu Moldovan le-a acordat bistrițenilor 6.000 de porții de fasole cu cârnați, însoțite de un pahar de vin sau o cană cu ceai. Un gest care nu ar costa foarte mult, aproximativ 60.000 de lei, dar a cărui sursă de finanțare nu a fost făcută publică.
Persoanele apropiate USL, firme private și instituții publice au distribuit invitații pentru porția gratuită de fasole cu cârnați. Unii spun că a existat chiar posibilitatea ca porțiile de fasole cu cârnați să poată fi cumpărate de oameni cu 10 lei.
Opinia public a fost interesată să afle cui datorează această “pomană”, conștienți de faptul că nimic în viața asta nu este gratis, că totul se plătește, că cine a făcut-o așteaptă ceva în schimbul darului, dacă este făcută din bani publici, dacă provine de la firme private etc.
Câteva publicații, timid, au început să pună anumite întrebări, dar subit asupra întregului subiect s-a instaurat un fel de lege a tăcerii, omerta.
O chestiune complet neproductivă, deoarece ca în orice poveste de acest fel, au început să apară tot felul de supoziții, tot felul de teorii ale conspirației.
Nu era mai bine ca președintele CJ BN, Emil Radu Moldovan, sau primarul municipiului Bistrița, Ovidiu Crețu, să iasă cu un comunicat și să anunțe opinia public că pomana s-a datorat unor sume de la buget, a unei firme private sau unui sau a unor mecena locali. Acest lucru se întâmplă la Cluj-Napoca, unde evenimentul prin care Primăria a acordat cadouri de Moș Nicolae a fost anunțat că este sponsorizat de companii din mediul privat și a fost dat publicității acele nume. Desigur, dacă numele societăților nu ar trebui făcut vizibil și acest lucru trebuie să se facă într-un mod netransparent, sursele finanțării nu pot fi făcute publice. Așa a procedat și baronul Radu Moldovan care a aruncat fasolea fără să anunțe de unde vin banii.
Probabil că premeditat s-a lăsat ca misterul să plutească în ceață, pentru că era evident că oamenii vor conștientiza că pomana nu avea de unde să vină decât de la Radu sau de la Crețu, în idea că oamenii nu vor uita până la primele alegeri din 2014, cele pentru Parlamentul European.
Mai mult, asemenea gesturi de nabab nu sunt specifice ardelenilor și mai ales locuitorilor din Bistrița.
În continuare o să vă prezentăm două dintre aceste teorii ale conspirației privind originea fasolei, cârnaților, vinului sau a ceaiului oferit cu ocazia zilei de 1 Decembrie.
Că o fi adevărat, că nu o fi adevărat, asta nu avem de unde știi având în vedere faptul că cel care a oferit “pomana”, președintele CJ BN, Emil Radu Moldovan, sau cel care și-a arogat acest lucru, nu iese public să spună de unde provin banii respective, din buzunarul lui, din fondurile Consiliului Județean BN, de la firme private, de la un mecena local.
Pe surse, una din acest teorii susține că banii pentru fasole și cârnați ar proveni de la firmele care au câștigat recent contractele de prestări servicii pentru deszăpezire și combaterea poleiului pe drumurile județene în perioada noiembrie 2013-martie 2014. SC LDP Bistrița va presta lucrări specifice cu o valoare de 414.477 lei, respectiv 554.528 lei, pentru lotul 1 și 2, SC Dimex 2000 Company SRL Rebrișoara, pentru lotul 3, zona Năsăud, cu o valoare de 293.297 lei, iar lotul 5 pentru zona Lechința, cu o valoare de 351.216 lei și SC Frasinul Anieș, cu o valoare de 346.472 lei pentru lotul 4, zona Șieu.
A doua variantă ar fi că sindicatele au fost reduse la tăcere prin această acțiune populistă.
Circ grotesc marca baronul Moldovan
Șeful județului a mirosit de 1 decembrie o nouă ocazie de a-și face cunoscut numele și a dat de halit electoratului. În urma unei adunări a liderilor USL, s-au stabilit acțiunile de amploare pentru Ziua Națională. Sindicaliștii au înscris oamenii pe listele celor care primesc pomană.
USL ține Sindicatele în LESĂ
Subit, SANITAS nu mai are forța de-altădată și medicii nu reușesc declanșarea grevei generale, la nivelul județului. Într-un comunicat de presă, Biroul Executiv al Sindicatului Judeţean “Sanitas” Bistriţa-Năsăud a anunţat că ”a decis, la nivelul Spitalului Judeţean Bistriţa, sistarea grevei de avertisment din data de 25.11.2013”: ”Acţiunile de protest şi constituirea Coaliției Profesioniştilor din Sănătate au fost iniţiate de Colegiul Medicilor din România şi susţinute de Federaţiile Sindicale şi celelalte organizaţii profesionale din sănătate. Colegiul medicilor din judeţul nostru precum şi celelalte organizaţii profesionale NU susţin şi NU participă la greva de avertisment, din acest motiv considerăm că acţiunea NU are sens având în vedere că solicitările formulate la nivelul Coaliţiei interesează toate categoriile profesionale din sănătate. Totodată ne declarăm solidari cu colegii noștri din ţară, unde Coaliţia Profesioniştilor din Sănătate funcţionează”.
Învățământul amână greva
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ AMÂNĂ greva generală. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.I.) a început din data de 25 noiembrie 2013 un referendum de consultare a membrilor de sindicat, prin care aceștia să-și exprime opțiunea privind greva generală începând cu data de 9 decembrie 2013, data la care, dacă lucrurile ar fi decurs normal din punct de vedere politic, ar fi trebuit să intre în dezbaterea Plenului Parlamentului proiectul bugetului de stat pe anul 2014. Scandalul politic la nivel înalt generat tocmai de acest proiect de lege a condus la adoptarea, în mod nejustificat, a Legii Bugetului de Stat pe anul 2014, după mai puțin de 20 de ore de dezbatere în Parlament. Având în vedere timpul scurt pe care l-au avut la dispoziție sindicatele afiliate pentru a-i consulta pe toți cei 173.000 de membri, nu s-a reușit consultarea în integralitate a tuturor acestora. Conform datelor primite de la sindicatele afiliate, din cei aproximativ 70% din membrii consultați, aproximativ 50% s-au exprimat pentru declanșarea grevei generale începând cu 9 decembrie 2013.
Doru Costin
