Suspiciuni de trafic cu obiecte de patrimoniu mobil în Bistriţa-Năsăud!

Sute de obiecte arheologice, printre care şi un bol din aur, au fost ridicate în urma percheziţiilor care au avut loc zilele trecute la Complexul Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud, acţiune desfăşurată de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca. Totodată, anchetatorii au dispus începerea urmăririi penale faţă de două persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, abuz în serviciu şi tăinuire.

În urmă cu circa 10 ani, obiecte de patrimoniu, a căror valoare a fost estimată la circa un milion de dolari, au dispărut dintr-un muzeu de pe Valea Bârgăului. Infractorii au rămas necunoscuţi fiindcă poliţia a preferat se pare să pună batista pe ţambal, cu toate că au fost la acea vreme informaţii precise venite pe filiera Serviciilor. La acea vreme a fost vehiculat numele unui medic veterinar din zona Rodnei, dar şi al unui fotograf din Bistriţa cunoscut ca un pasionat colecţionare de obiecte de artă.

Aproximativ 500 de unelte şi arme antice din fier, monede, vase ceramice şi din aur, brăţări, inele cu valoare arheologică, a căror provenienţă nu a putut fi justificată, au fost ridicate de poliţiştii clujeni, în urma a 6 percheziţii efectuate, marţi, în judeţele Bistriţa – Năsăud şi Cluj.

Percheziţiile au vizat persoane bănuite de infracţiuni în dauna patrimoniului cultural naţional şi infracţiuni în legătură cu serviciul.

Obiectele arheologice ridicate de poliţişti ar proveni din detecţii neautorizate în zone cu patrimoniu arheologic.

Percheziţiile au avut loc la Complexul muzeal au vizat Secţia de istorie.

Povestea se învârte în jurul unui bol de aur de circa 320 de grame, care ar fi fost răscumpărat de cei de la Complexul Muzeal de la persoana care l-a descoperit undeva în zona unui sit arheologic din Dealul Dumitrei. Implicaţiile par însă mult mai mari decât la prima vedere.

500 de obiecte arheologice ridicate de poliţişti

Bolul de aur de circa 320 de grame a fost descoperit, potrivit informaţiilor Gazeta de Bistriţa, anul trecut de o un bistriţean care deţinea un detector de metale. Omul a adus obiectul la Complexul Muzeal pentru întocmirea unei expertize, expertiză care ar fi fost efectuată de un specialist de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei  din Cluj – cercetătorul Mihai Rotea. Atât biroul cercetătorului, cât şi domiciliul acestuia au fost percheziţionate de poliţişti, în urma acţiunii fiind ridicate un calculator şi un laptop.

Despre percheziţiile desfăşurate la Bistriţa, anchetatorii au fost zgârciţi în detalii, aceştia făcând cunoscut doar numărul locaţiilor percheziţionate, patru la număr. Doar una dintre acestea a fost cunoscută în mod foarte clar – Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud. O altă locaţie ar fi locuinţa persoanei care a descoperit bolul din aur.

În urma percheziţiilor au fost ridicate nu mai puţin de 500 de bunuri arheologice – respectiv monede, unelte şi arme antice din fier şi bronz, vase ceramice, inele, brăţări, precum şi vasul de aur care datează din epoca bronzului (2000 – 1000 î. Hr.) – care ar proveni din detecţii neautorizate în zone cu patrimoniu arheologic, precum şi patru detectoare de metale deţinute fără respectarea prevederilor legale. Valoarea obiectelor ridicate de poliţişti a fost estimată la circa 150.000 de lei (aproximativ 35.000 de euro).

Abia anul acesta s-au demarat procedurile de clasare

Potrivit informaţiilor Gazeta de Bistriţa, multe dintre respectivele obiecte au fost găsite de poliţişti în biroul secţiei de istorie, obiecte care se pare nu ar fi figurat în documentele instituţiei şi pentru care nu s-a putut justifica prezenţa lor acolo.

Ceea ce este sigur, este faptul că foarte multe dintre obiectele de patrimoniu mobil din cadrul secţiei de istorie provenite de pe urma cercetărilor arheologice derulate de istoricii bistriţeni de-a lungul ultimilor 20 de ani nu respectă Legeanr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicata 2008, care prevede că bunurile care fac parte din această categorie trebuie clasate în baza unui raport de expertiză întocmit de experţi sau specialişti acreditaţi de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor.

Legea, deşi apărută în anul 2000, se pare că a fost trecută cu vederea mult timp de cei care s-au perindat la conducerea Complexului Muzeal până în urmă cu circa un an când la conducerea instituţiei a fost numit Alexandru Gavrilaş.

Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional, Alexandru Uiuiu, de la începutul acestui an actuala conducere a Complexului Muzeal a început demersurile necesare pentru clasificarea obiectelor de patrimoniu mobil deţinute de instituţie.

„Noi avem ca atribuţii impunerea câtorva legi – Legea 420 care se referă la protecţia patrimoniul imobil, şi Legea 182 care se referă la protecţia patrimoniul mobil. Muzeul Judeţean a început operaţiunea de clasare a obiectelor. Ei aveau clasate două bunuri, două troace găsite în situl de la Figa. Această operaţiune de clasare nu se desfăşoară doar la muzeu, ci şi la Biblioteca judeţeană care până acum a predat 12 fişe cu privire la bunuri de patrimoniu de mare valoare. Cu domnul Gavrilaş am stabilit un calendar al clasărilor pentru acest an şi astfel am declanşat un mecanism benefic pentru judeţ. Acum a apărut obiectul acesta (n. r. – bolul din aur) care a tulburat toate apele. Dar am înţeles că în acest caz s-au şi făcut plăţile, şi la un preţ foarte bun, conform preţului aurului cotat la BNR. Mai mult decât atât, din ceea ce ştiu eu, obiectul este trecut în inventare, are toate datele necesare, deci nu a fost păstrat aşa aiurea. Dar probabil că prelungindu-se foarte mult procedurile de expertizare or fi apărut suspiciunile că ei (n. r – cei de la Complexul Muzeal) deţin un bun de patrimoniu neinventariat care ar putea fi supus unei tranzacţii ilegale”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Alexandru Uiuiu.

Directorul DJCPN BN a mai precizat totodată că nu doar pe lângă conducerea Complexului Muzeal şi a Bibliotecii Judeţene a insistat în legătură cu aplicarea Legii 182/200 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, ci pe lângă parohiile din judeţ, indiferent de cultul căruia aparţine acestea.

„Sunt multe parohii în judeţ care au obiecte de patrimoniu mobil de mare valoare. Şi acestea trebuie să intre în legalitate”, a spus Alexandru Uiuiu.

Gavrilaş susţine este vizată doar instituţia. Poliţia vorbeşte de două persoane

Cu privire la percheziţii, directorul Complexului Muzeal, Alexandru Gavrilaş, susţine că ar fi vorba despre verificarea unor proceduri de achiziţie, fiind vizată instituţia în sine, nu şi persoane.

„E vizată instituția în sine. Facem cercetări arheologice, săpături, am făcut și achiziții în ultima perioadă de bunuri muzeale de patrimoniu care s-au dovedit a fi bunuri patrimoniale de interes național. Suntem supuși unei verificări, este o procedură, Poliția a venit să verifice dacă am îndeplinit toate procedurile de achiziție, de cumpărare. Le-am pus la dispoziție toate documentele pe care le-au cerut. Nu au ridicat acte.În planul de achiziţii aveam un proiect de achiziţionare a unui obiect muzeal cu o valoare mai mare decât cele obişnuite în istoria muzeului, un obiect din aur despre care probabil s-a discutat, nu a fost niciun obiect ascuns. Noi am făcut o cerere către Consiliul Judeţean, a fost aprobat în planul de achiziţii, am avut o discuţie cu consilierii judeţeni în vederea achiziţiei bunului respectiv… Urmează ca aceste lucruri să se verifice… E ok, nu avem absolut nicio problemă, sigur că e o atitudine mai puţin obişnuită, să spun aşa.Nu e vorba de nicio supraevaluare, nici poveste de aşa ceva. Prin lege te obligă să răscumperi 30% maxim, 40% în cazuri excepționale din valoarea bunului și valoarea bunului poate fi stabilită la sute de mii de euro, iar noi am făcut demersurile pentru a-l plăti la valoarea aurului, efectiv la cursul BNR, nu cred că este vorba despre nicio supraestimare a valorii. Este vorba despre un vas de aur găsit undeva pe Dealul Dumitrei, care a fost adus la Muzeu și s-au făcut demersuri pentru achiziționarea lui, conform legii, demersuri care sunt destul de lungi. S-a făcut și o expertiză tehnică de către un expert extern de la Cluj, dar nu ştiu dacă asta ar fi legătura cu percheziţiile de la Cluj”, a declarat AlexandruGavrilaş.

Conform însă informaţiilor date publicităţii de IPJ Cluj, în caz sunt urmărite penal două persoane, fără a face cunoscut numele acestora.

Solicitări pentru răscumpărare

Cu privire la achiziţia obiectului din aur, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a aprobat în luna martie bugetul de venituri şi cheltuieli al Complexului Muzeal, în Programul, proiectele şi acţiunile culturale pentru anul 2015 depus de conducerea instituţiei fiind cuprins şi un capitol cu privire la achiziţiile de bunuri muzeale pentru care s-a solicitat şi aprobat suma de 70.000 lei –răscumpărare tezaur: 55.000 leişiachiziţii bunuri muzeale: 15.000 lei.

Deşi managerul Complexului Muzeal susţine că pe lângă solicitarea depusă la Consiliul Judeţean cu privire la răscumpărarea obiectului din aur a purtat o discuţie şi cu consilierii judeţeni, aceştia nu reţin să se fi purtat discuţii punctuale privind acest subiect. De altfel, potrivit procesului verbal al şedinţei de plen din luna martie în cadrul căreia a fost aprobat bugetul Complexului Muzeal, inclusiv banii pentru achiziţiile muzeale niciunul dintre aleşii judeţeni nu a avut vreo intervenţie pe proiect, acesta fiind votat la foc automat.

Cel care a descoperit vasul din aur ce datează din epoca bronzului, l-a donat Complexul Muzeal, şi a cerut răscumpărare. Potrivit legii, cei care găsesc astfel de vestigii pot să ceară expertiza respectivului obiect şi pot primi maxim 45% din valoarea sa.

Dispariţia unor obiecte de valoare foarte mare, învăluită în mister

Cu privire la circulaţia unor bunuri de patrimoniu mobil se discută foarte multe în anumite cercuri. Potrivit unor surse ale Gazetei de Bistriţa, în municipiu există câteva persoane care trec drept mari colecţionare de obiecte de artă de mare valoare, însă achiziţia  acestora nu s-ar face în condiţii tocmai legale. Ba mai mult se spună că sub umbrela acestei pasiuni s-ar ocupa inclusiv de traficarea unor obiecte de aceste fel pe piaţa neagră.

În urmă cu circa 10 ani, spun sursele noastre, ar fi dispărut câteva obiecte de patrimoniu de mare valoare de la Muzeul Constantin Pavel din Bistriţa Bârgăului. Se vorbeşte că ar fi vorba de câteva statuete, o biblie foarte veche, dar şi câteva timbre Cap de bou din prima serie. Valoarea obiectelor dispărute ar ajunge la circa un milion de dolari. Cel puţin la această sumă au fost estimate la acea vreme. Culmea este că autorii nu au fost descoperiţi nici în ziua de azi, deşi, potrivit informaţiilor noastre, poliţia a avut fire suficiente cu privire la acest caz. Mai mult decât atât, cazul a fost urmărit inclusiv de cei din Servicii, mai precis de Doi şi-un sfert.

Sursele noastre susţin că suspecţi în acest caz al dispariţiei obiectelor de patrimoniu de la Bistriţa-Bârgăului ar fi un fotograf din Bistriţa şi un medic veterinar de prin zona Rodnei, însă nimeni nu a pronunţat în mod oficial vreun nume, ba mai mult cazul a fost dat uitării.