Suspendat de CSM, Puţura stă la beci pentru 30 de zile! Posibile implicaţii în „deturnarea” atribuirii unui contract, dar şi într-o reţea ce percepea taxe de protecţie din ANAF

Săptămâna trecută a fost una neagră pentru fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei Ovidiu Puţura! Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte arestarea preventivă a magistratului bistriţean, iar o zi mai târziu Consiliul Superior al Magistraturii l-a suspendat din funcţie. Pe lângă acuzaţiile care i s-au adus până acum oficial de procurorii DNA, de trafic de influenţă şi luare de mită, se pare că anchetatorii strâng noi probe împotriva sa, întrucât Ovidiu Puţura se pare că ar fi implicat şi într-o încercare de „deturnare” a atribuirii contractului pentru implementarea sistemului de monitorizare audio-video în sălile de judecată din România.

În cursul lunii noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis judecătoarei Corina Iacob că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât, fiul acesteia să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

„În schimbul intervenţiei promise, suspectul Puțura Ovidiu i-a solicitat judecătoarei să pronunțe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soția suspectului era reclamant recurent”, se arată în comunicatul DNA.

Potrivit aceleiaşi surse, „în perioada 2013 – 2014, suspectul Puțura Ovidiu a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, cheltuieli aferente unor sejururi la mare, un costum de vânătoare şi suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători, într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat, în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile”.

Grad ridicat de pericol social al faptelor pentru este cercetat

Pe 21 ianuarie, Ovidiu Puţura a fost reţinut pentru 24 de ore şi mai apoi, la propunerea procurorilor DNA, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au încuviinţat arestarea acestuia pentru 30 de zile.

În faţa judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti, fostul secretar de stat nu a recunoscut niciuna din acuzaţiile aduse.

Potrivit judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti, care a analizat propunerea DNA de arestare a lui Ovidiu Puţura, cercetarea în stare de libertate a fostului secretar de stat în Ministerul Justiţiei prezintă pericol pentru ordinea publică. Acest pericol reiese din modul şi împrejurările „săvârşirii infracţiunilor care generează un sentiment de indignare în rândul opiniei publice cu privire la modalitatea în care unii magistraţi înţeleg să-şi exercite funcţia”, conform motivării instanţei.

Judecătorul apreciază că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale, în contextul în care „onestitatea magistraţilor este o condiţie esenţială pentru înfăptuirea actului de justiţie”.

„În situaţii de genul celor din prezenta cauză este imperios necesar ca statul să aibă mijloace utile pentru contracararea fenomenului corupţiei sau cel puţin limitarea efectelor acestuia, dată fiind evoluţia acestui fenomen care reprezintă o ameninţare pentru democraţie şi drepturile omului. În condiţiile în care Justiţia, ca instituţie, este în egală măsură un serviciu public, dar şi o autoritate a statului care răspunde de aplicarea legii şi stabilirea adevărului într-o cauză, exclusiv pe baza actelor aflate la dosar, implicarea persoanelor învestite cu înfăptuirea actului de justiţie în astfel de activităţi eludează însăşi normele constituţionale care impun ca Justiţia să fie unică, imparţială şi egală pentru toţi cetăţenii. (…)

În acest context, judecătorul de drepturi şi libertăţi constată că pericolul concret pentru ordinea publică determinat de lăsarea în libertate a inculpatului există şi rezultă din circumstanţele reale ale săvârşirii faptelor a căror comitere i se impută, fapte a căror gravitate poate determina autorităţile să dispună şi să menţină arestarea.

Natura infracţiunilor presupus a fi fost săvârşite de către inculpat si modul în care acesta a acţionat conturează un grad ridicat de pericol social al faptelor pentru este cercetat”, se mai arată în motivarea instanţei Curţii de Apel Bucureşti.

ÎCCJ i-a respins contestaţia

Decizia Curţii de Apel a fost contestată de Ovidiu Puţura la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, însă şi magistraţii acestei instanţe au respins acţiunea fostului secretar de stat.

„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Puţura Ovidiu împotriva încheierii F/DL din 21 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti– Secţia a II-a Penală, pronunţată în dosarul nr.377/2/2015/(263/2015). Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, se precizează pe portalul ÎCCJ.

Drept urmare, începând cu data de 22 ianuarie 2015 şi până pe data de 20 februarie 2015, Ovidiu Puţura va rămâne în arest preventiv.

Se conturează şi alte posibile acuzaţii! DNA adună probe

Pe lângă acuzaţiile aduse oficial de procurorii DNA până acum împotriva lui Ovidiu Puţura, se pare că vor mai fi adăugate şi altele. Potrivit enaţional.ro, procurorii Laurei Codruţa Kovesi strâng în ritm alert, cu sprijinul ofiţerilor de informaţii, noi probe zdrobitoare şi se pare că ar fi vorba de implicarea fostului secretar de stat în încercarea de a „deturna” atribuirea contractului pentru implementarea sistemului de monitorizare audio-video în sălile de judecată din România.

Sistemul de monitorizare audio-video trebuia de ani buni de zile implementat în majoritatea instanţelor din România, în primul rând pentru evitarea producerii unor abuzuri în sălile de judecată, în sensul în care există tot mai multe reclamaţii că sunt grefieri care ar consemna doar ceea ce le spune judecătorul să consemneze şi nu ce s-a vorbit de fapt in instanţă, dar şi fiindcă sunt cerinţe ale Uniunii Europene.

Normele UE prevăd foarte clar existenţa unui sistem computerizat performant, care să permită eliminarea distorsiunilor şi a zgomotului de fundal din sălile de judecatăşi să permită accesarea arhivei de la distanţă, astfel încât un complet de judecată să aibă acces la baza de înregistrări a unei alte instanţe. În plus, înregistrările trebuie stocate pe DVD-uri şi păstrate, în sistem arhivat, pentru o perioadă de cel puţin 20 de ani. O altă caracteristică obligatorie a sistemului care trebuie implementat este că acesta trebuie să permită distorsionarea audio-video pentru martorii sub acoperire, posibilitatea audierii la distanţă, transpunerea sunetului în text şi mai ales, o securizare cât se poate de eficientă pentru împiedicarea accesului oricărui intrus informatic.

Pe lângă aspectul juridic, implementarea acestui proiect din tribunale reprezintă şi o uriaşă miză financiară. În plus, serviciile de informaţii îl consideră şi un subiect de siguranţă naţională, însă cu toate acestea, anumiţi politicieni cu tupeu se pare că ar fi încercat ca acest contract să fie atribuit unor firme de casă. Conform, enaţional.ro, suspiciunile se îndreaptă spre Ovidiu Puţura.

Şi aceste suspiciuni nu sunt singurele, fiindcă, potrivit aceleiaşi surse, procurorii DNA verifică şi implicarea fostului secretar de stat într-o reţea de influenţă cu puternice conexiuni la conducerea ANAF, unde un personaj cheie din conducere ar fi fost denunţat că percepea un „abonament” lunar de 5.000 de euro de la comercianţii care doreau să evite controalele inopinate. În plus, firmele care doreau declanşarea unor ample controale împotriva societăţilor comerciale concurente plăteau un bonus considerabil, iar dacă se reuşea şi închiderea firmelor vizate, recompensele primite erau de-a dreptul uriaşe.