Nu ar fi mare mirare ca micuţa comună din Bistriţa-Năsăud, Măgura Ilvei să se transforme în următorii ani în următoarea „Roşia Montană”. Statul a pus ochii pe un perimetru de aproape 10 kilometri, pe care îl va lua la puricat în căutarea aurului. În luna august se va găsi şi o firmă specializată care se va ocupa de explorare.
Numărul suprafeţelor scoase la licitaţie pentru explorarea mai multor tipuri de zăcăminte de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a ajuns la 24. În cazul a patru perimetre, se vor căuta minereuri polimetalice şi auro-argentifere. Potrivit lui Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în perioada următoare urmează să fie scoase la licitaţie şi 36 de noi perimetre petrolifere, 28 pe uscat şi restul în Marea Neagră.
Cele patru perimetre unde se vor căuta minereuri polimetalice şi auro-argentifere au o suprafaţă totală de 27 de kilometri pătraţi, adică de două ori mai mult decât include proiectul Roşia Montană. Este vorba despre Troiţa-Piţiguş, cu o suprafaţă de 2,3 kilometri pătraţi şi Certej Nord, cu o suprafaţă de 8,3 kilometri pătraţi, în judeţul Hunedoara, Geamăna – Colţii Lazărului, cu o suprafaţă de 7,2 kilometri pătraţi, în Alba şi Măgura Ilvei cu o suprafaţă de 9,2 kilometri pătraţi în Bistriţa-Năsăud.
Abia în luna august se vor cunoaşte firmele care se vor ocupa de explorare. Doar dacă se vor găsi semne că în locurile cu pricina există zăcămintele căutate se va lua în calcul şi exploatarea. Dacă se va ajunge la faza de exploatare a aurului, tehnologia va fi probabil aceeaşi care e utilizată în prezent în Uniunea Europeană, care este bazată pe cianură. Locaţiile din Europa unde funcţionează mine de exploatare a aurului se pot număra pe degete. În alte locuri din lume, pentru exploatarea aurului se foloseşte mercurul.
Primarul comunei Măgura Ilvei a aflat din presă de explorare
Valer Avram, primarul comunei Măgura Ilvei a aflat din presă de explorarea ce se va face la el în bătătură.
„Cu noi nu a luat nimeni legătura. Am aflat şi eu din presă, deşi era normal să mă anunţe cineva nu? Am consultat şi eu documentul ce a apărut în Monitorul Oficial şi acolo am văzut că perimetrul de care se vorbeşte este undeva la limita cu comuna Ilva Mare, cred că trece şi pe teritoriul comunei Ilva Mare. Este în extravilan, într-o zonă împădurită”, explică Valer Avram.
Acesta mai spune că nu cunoaşte procedura foarte bine, dar dacă ar fi vorba despre exploatarea cu cianură, nu prea ar fi bine pentru mediu. De asemenea, edilul mai spune că în zonă funcţionează mai multe cariere de piatră care nu au poluat mediul şi mai mult, au ajutat la dezvoltarea economică a comunei, iar exploatarea de aur ar crea şi ea noi locuri de muncă.
Comuna Măgura Ilvei are o suprafaţă de 27 de kilometri pătraţi, perimetrul luat în calcul pentru prospecţiune reprezentând o treime din suprafaţa acesteia.
Ia aurul de unde nu-i
„Am vorbit cu geologi bătrâni din comună care ştiu bine zona şi mi-au spus că nu ştiu să fie zăcăminte de metale de niciun fel la Măgura Ilvei”, a mai precizat Valer Avram.
Ce spune primarul comunei Măgura Ilvei este confirmat de mai mulţi geologi din judeţ, care susţin că singura locaţie unde se ştie că ar exista aur este Rodna, unde înainte de Revoluţie s-au şi făcut cercetări în acest sens.
Valerian Sălăgean, reprezentantul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale în Bistriţa-Năsăud, face lumină. Potrivit lui Valerian Sălăgean, care a aflat şi el din Monitorul Oficial de intenţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, astfel de prospecţiuni de regulă nu se fac la nimereală.
„Să nu-i fie frică la nimeni. Nu se întâmplă nimic, aceste cercetări nu deranjează pe nimeni. Încă nu se pune problema de exploatare, doar după ce firma care va face explorarea îşi va termina treaba. Eu voi supraveghea activitatea firmei ce se va ocupa de prospecţiuni, dar asta doar după ce licitaţia se va încheia şi se va cunoaşte firma câştigătoare”, precizează Valerian Sălăgean.
Prospecţiunea, cerută de o firmă
Acesta mai spune că zona scoasă la licitaţie nu este cercetată, însă Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale nu se autosesizează, ci este sesizată de regulă de o companie interesată. Valerian Sălăgean nu a putut să spună dacă şi în acest caz o firmă a sesizat Agenţia şi nici despre cine ar fi vorba.
Cert este faptul că dacă o firmă a cerut prospecţiunile, în cazul în care se găseşte aur în acele zone şi se scoate zona la licitaţie pentru exploatare, agentul economic în cauză s-ar putea să nu câştige licitaţia.
Valerian Sălăgean a mai precizat faptul că poate cei care au cerut prospecţiuni în Măgura Ilvei se bazează pe rezultatele obţinute în momentul în care s-a cercetat zona pentru exploatarea de piatră. În zonă există momentan 5 cariere de piatră, exploatarea de piatră din zonă având o istorie lungă.
Cercetările pentru exploatarea de piatră s-au făcut în anii `70-`80 atunci când nu exista tehnologia necesară identificării exacte a zăcămintelor. Rezultatele obţinute atunci, interpretate cu tehnologia actuală ar putea susţine intenţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale.
„Există cu siguranţă date că acolo ar fi zăcăminte, locurile acestea nu sunt alese întâmplător”, spune Sălăgean.
Asociaţiile de profil condamnă intenţiile Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale şi mai ales lipsa unei dezbateri publice reale în zonele în care ar urma să se exploateze aurul.
„În contextul noilor concesionări, anunţate de ANRM, Mining Watch România condamnă acordarea acestora în lipsa unei dezbateri publice reale privind oportunitatea dezvoltării monoindustriale a unor vaste regiuni ale ţării. ANRM profită astfel de lipsa unei strategii privind resursele minerale naţionale asumate de opinia publică din România. Aceste concesiuni miniere urmează să fie atribuite fără informarea prealabilă sau consultarea comunităţilor locale. În total, aproximativ 15.000 de cetăţeni vor fi afectaţi în mod direct de aceste concesiuni. Cu toate acestea, publicul este privat de informaţii corecte şi din surse independente privind impactul proiectelor de minerit la suprafaţă sau privind negocierile dintre statul român şi companiile miniere”, susţin într-un comunicat de presă reprezentanţii Mining Watch România.
