“ȘOCANT”: După mai bine de 10 ani de la condamnare și cu câteva luni înainte de a i se prescrie pedeapsa, autoritățile române se pregătesc să ceară SUA extrădarea țeparului fugar Ricardo Jigmond

Zilele trecute, Tribunalul Bistrița-Năsăud a admis sesizarea Biroului Executări Penale din cadrul aceleiași instanțe pentru a fi începute demersurile în vederea extrădării lui Septimiu Ricardo Jigmond, condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, în 2014, la 6 ani și 8 luni, pentru înșelăciune. Concret, autorităților judiciare române le-a luat aproape 10 ani pentru a-l localiza pe țeparul fugar Jigmond.

La scurt timp după pronunțarea sentinței definitive, autoritățile judiciare au descoperit că bistrițeanul nu poate fi dus după gratii, deoarece dispăruse. Drept urmare, în iulie 2014 a fost dat în urmărire, în baza unui mandat european de arestare.

Numai că Jigmond nu se afla în Europa, ci în Statele Unite – Texas, de unde în toată această perioadă a postat liniștit pe contul său de socializare de Facebook.

Ba mai mult, în 2017, se pare că el a intrat pe teritoriul european, mai precis în Portugalia, unde a “plătit” taxe de autostradă, care mai apoi au fost facturate fostului său angajator care îl concediase încă din 2008, David Morley.

Localizat de Interpol

Potrivit sesizării, Biroului de Executări Penale, Jigmond sesizarea vine ca urmare a unei adrese a Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională-Biroul Naţional Interpol din cadrul MAI, ca instanța să stabilească dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea lui Jigmond, “care a fost localizat în SUA”.

“Hotărârea de condamnare a rămas definitivă la data de 26.06.2014 prin Decizia penală nr. (…) a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, astfel că la data de 27.06.2014 s-a emis Mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 175/2012.

Deoarece inculpatul s-a sustras executării pedepsei, s-a emis Mandatul european de arestare nr. 175/E/2012 din 18.07.2014 şi la aceeaşi dată, respectiv la data de 18.07.2014 cerere de dare în urmărire internaţională.

În dosarul de executare s-au efectuat o serie de demersuri în vederea punerii în executare a hotărârii de condamnare. Prin Adresa nr. 2159707/PM/CN din data de 12.03.2025 MAI-Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională-Biroul Naţional Interpol a solicitat stabilirea printr-o încheiere motivată dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea numitului Jigmond Septimiu Ricardo (…), care a fost localizat în SUA”, a arătat Biroul de Executări Penale, în cererea depusă la Tribunalul Bistrița-Năsăud.

Nu există niciun motiv de refuz pentru a cere extrădarea

După ce a analizat actele depuse la dosar, instanța a ajuns la concluzia că în cauză nu există niciunul din motivele obligatorii ori opţionale de refuz al extrădării prevăzute de lege.

“Pe parcursul procesului penal condamnatului Jigmond Septimiu Ricardo i-a fost respectat dreptul la un proces echitabil în sensul Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind prezent personal în instanţă la termenul de debut a judecăţii, în data de 18 mai 2011, acordându-i-se termen în cunoştinţă şi posibilitatea de a-şi angaja un apărător ales (…), ulterior fiind prezent la termenul următor alături de apărătorul ales (…), apărător care s-a prezentat în cauză în interesul condamnatului inclusiv la judecarea cauzei în ultimă instanţă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (…).

Hotărârea de condamnare a rămas definitivă faţă de inculpatul Jigmond Septimiu Ricardo la data de 26.06.2014 prin Decizia penală nr. (…) a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, astfel că a fost emis ulterior mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 175/2012 din data de 27 iunie 2014 (…).

Deoarece inculpatul nu a fost găsit în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei închisorii, s-a emis Mandatul european de arestare nr. 175/E/2012/18 iulie 2014 (…) şi la aceeaşi dată, respectiv la 18 iulie 2014, cererea de dare în urmărire internaţională (…).

Față de cele de mai sus, reţine instanţa ca îndeplinită şi cerinţa prevăzută de art. 26 şi 28 din Legea nr. 302/2004, republicată, extrădarea solicitându-se în vederea executării efective a unei pedepse cu închisoarea mult mai mare de 4 luni, respectiv 6 ani şi 8 luni închisoare”, se arată în încheierea penală a Tribunalului Bistrița-Năsăud.

Pedeapsa, aproape de prescripție

Totodată, instanța a constatat faptul că încă nu a intervenit prescripţia executării pedepsei. Dar nici mult nu mai este, spunem noi… cam 11 luni.

“În cauză se constată că nu a intervenit prescripţia executării pedepsei, întrucât potrivit art. 162 alin. 1 lit. b C.pen. termenul de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică este de 5 ani plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, aşadar de 11 ani şi 8 luni în speţă, ce se socoteşte de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, respectiv 26.06.2014.

Reţinem în consecinţă că pedeapsa aplicată condamnatului Jigmond Septimiu Ricardo este executabilă, în cauză neintervenind vreo altă cauză care să împiedice punerea în executare a pedepsei de 6 ani şi 8 luni închisoare, nefiind adoptat vreun act de amnistie sau graţiere”, a precizat instanța în document.

Trimis în judecată de DNA, în 2011

În 2011, odată cu trimiterea lui Jigmond în judecată, DNA arăta într-un comunicat că, în perioada aprilie – mai 2007, bistrițeanul a indus în eroare doi cetăţeni englezi cu privire la calitatea acestora de acţionari majoritari la nou înfiinţată S.C. Univversal Developments SRL, pe care ar fi înregistrat-o la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bistriţa Năsăud pe baza procurii speciale şi a declaraţiilor cetăţenilor englezi.

„În continuare, în perioada 19 aprilie 2007 – 10 iulie 2008, părţile vătămate, având tot timpul reprezentarea falsă că sunt acţionari în această firmă, au remis inculpatului Jigmond Septimiu Ricardo, atât în contul personal şi în contul S.C. Univversal Developments SRL, cât şi cash, suma totală de 1.263.755 echivalent euro, fiind convinşi că sumele de bani au fost folosite pentru realizarea proiectelor imobiliare– ,,Bistriţa Hills”, derulate în beneficiul lor în municipiul Bistriţa prin agentul economic privat susmenţionat”, se arăta într-un comunicat al DNA dat publicității în mai 2011.

Conform sursei citate, în perioada 19 aprilie – 4 decembrie 2008, Ricardo Septimiu Jigmond a introdus in circuitul economic suma de bani încasată de la cei doi englezi, respectiv Jane Margaret Reason și David Morley, ascunzând adevărata natura a provenienţei acesteia. În vederea recuperării pagubei create, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri mobile și imobile aparţinând lui Septimiu Ricardo Jigmond, dar firmei deţinute de acesta, SC Univversal Developments SRL.

I-a făcut de bani pe englezi și-apoi le-a spus PA!

Pe Jane Margaret Reason și David Morley, bistrițeanul Ricardo Jigmond i-a cunoscut în Portugalia, unde muncea în construcţii.

În iulie 2006, bistrițeanul a înființat o firmă – SC Univversal Developments SRL – însă doar după ce i-a “convins” pe cei doi englezi să îi fie parteneri de afaceri, ba chiar le-a propus ca ei sa fie acționarii majoritari în societate.

Mai mult decât atât, ca să fie convingător, Jigmond i-a adus pe Jane Margaret Reason și David Morley la Bistrita, în 2007, când le-a arătat mai multe blocuri care urmau să fie mansardate, propunându-le ca firma lor să preia lucrările. Și ca tortul să fie și mai apetisant, Jigmond a venit și cu un proiect imobiliar – Bistrița Hills, care viza construcţia as nu mai puțin de 75 de vile în zona aflată la circa 50 de metri peste podul Jelnei, la dreapta pe strada Taberei cu pasaj prin livada și pădurice. Proiectul era unul deosebit de atractiv, prin acesta „investitorul” propunând construirea unui ansamblu de vile. Fiecare vila urma să aibă o arhitectură unică (la alegere), cu două-trei dormitoare, cu dulapuri de tip dressing și băi încorporate cu vana și dus hidromasaj plus mobilier chiuvetă. De asemenea, bucătăria să fie mobilată, inclusiv plita gătit, hota, cuptor, frigider, maşina de spălat, iar sufrageria să dispună de aer condiţionat. Din dotarea vilei nu ar fi trebuit să lipsească parcarea, aceasta având o poartă automatizată. Totodată o vila din cartierul rezidenţial Bistrița Hills ar fi trebuit să dispună și de centrala termică, spații verzi și pavaj exterior.

Normal, celor doi englezi le-a surâs ideea, aşa că au început să îl finanțeze cât se poate de serios pe Jigmond pentru lucrările pe care ar fi trebuit să le presteze.

Astfel, pana în iulie 2008, englezii alimentează în mai multe rânduri cu bani contul personal al lui Ricardo Jigmond, cu suma totala de 1.263.755 de euro.

Pentru a fi lucrurile în regulă, Jigmond depune singur o mare parte din bani în contul firmei sale, SC Univversal Developments SRL, ca și „creditari diverși”, încercând astfel, aspect descoperit mai târziu de procurorii DNA, să ascundă provenienţa reală a banilor. Prin introducerea banilor în circuitul economic, acţiunea sa nu a fost altceva decât o spălare de bani.

Concret, Jigmond din banii primiți de la cei doi englezi a achiziționat bunuri mobile şi imobile pe numele său sau al membrilor familiei, în cadrul circuitului de ascundere a provenienţei banilor creând un mecanism de achiziţii terenuri de la persoane fizice, prin antecontracte de vânzare-cumpărare încheiate sub semnătură privată şi perfectate în formă autentică în urma unor procese civile.

“Eludarea procedurilor notariale a creat de asemenea premisele neraportării tranzacţiilor ce depăşeau plafonul stabilit de Legea nr. 656/2002”, au arătat procurorii DNA în rechizitoriu.

După ce și-a făcut plinul, Jigmond a încheiat rapid șarada anunțându-i pe cei doi parteneri englezi ai săi că, de fapt, el este unicul asociat în firmă și că ei îşi vor primi partea la momentul potrivit. Până la acel moment, pe care el îl considera potrivit, Jigmond le-a solicitat celor doi englezi să nu îl mai streseze în vreun fel.

Englezii nu au renunţat însă cu una cu două și, drept urmare, Jane Reason a venit la Bistrița pentru a rezolva situația. Întâlnirea a avut-o cu Jigmond chiar pe terenul pe care ar fi trebuit să apară Bistrița Hills, însă s-a văzut nevoită să plece în grabă și, în plus, s-a ales cu maşina distrusă, chiar de către așa zisul partener de afaceri.

Pe de alta parte, pretinsul afacerist bistrițean nici nu putea să îşi ducă la bun sfârşit proiectul Bistrița Hills, întrucât Primăria Bistrița, chiar dacă îi aprobase certificatul de urbanism, nu i-a eliberat nicio autorizaţie de construcţie. Din această cauză, Jigmond, prin firma sa, a dat în judecată municipalitatea și a cerut obligarea administrației locale să îi elibereze documentul dorit. Instanţa nu i-a dat însă câştig de cauză și i-a respins acțiunea ca fiind nefondată.

De la 14 ani de închisoare a rămas cu aproape 7

Dosarul a fost judecat pe fond la Tribunalul Bistrița-Năsăud, unde, în octombrie 2012, judecătorii l-au condamnat la 14 ani de închisoare și 8 ani de interzicerea unor drepturi.

De asemenea, în dreptul firmei deținută de Jigmond instanța a aplicat o amendă penală în cuantum de 300.000 lei.

În urma apelului formulat de Jigmond la Curtea de Apel Cluj, el a obținut, în noiembrie 2013, reducerea pedepsei de la 14 ani închisoare la 10 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de 5 ani a unor drepturi.

Procesul nu s-a terminat aici, fiindcă și această sentință a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde, în iunie 2014, Jigmond a obținut o pedeapsă și mai mică, de 6 ani și 8 luni de închisoare.

Însă, până să se pronunțe definitiv ÎCCJ, Ricardo Jigmond s-a făcut nevăzut.