Șoc în poliție, blocaj total. Evaluările anuale ale polițiștilor aruncate în aer de o decizie a CCR

• O decizie oarecum neașteptată a CCR a provocat și produce și în prezent efecte, dezastru și haos în poliție, avansările în gradele profesionale din Poliția Română s-au făcut ilegal. Din acest motiv, schema de personal a poliției a fost blocată și nu există speranțe imediate ca aceasta să revină la normal.
• O modificare aiurea în Statutul Polițistului, făcută prin 2011, în timpul ministeriatului lui Traian Igaș, a prevăzut ca evaluările anuale, sau mai bine spus notările de serviciu ale polițiștilor, să se facă prin ordin de ministru. Judecătorii CCR au decis în unanimitate că acest lucru este neconstituțional.

Prin hotărârea CCR din data de marți, 13 octombrie 2015, schema de personal a Poliției Române a rămas blocată, până ce Parlamentul va da o lege în acest sens, adică evaluările de serviciu ale polițiștilor să fie făcute în baza unei legi organice. Atât la IPJ BN, la IPJ Cluj, şi de altfel în toate Inspectoratele din țară, toate avansările în grade profesionale, în funcții, din ultimii patru ani, strict juridic s-au făcut ilegal, sunt neconstituționale, conform hotărârii judecătorilor constituționali. Decizia CCR a produs pe cale de consecință, o blocare a înaintării în grad a polițiștilor de Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2015, de Ziua Poliției Române, 25 martie 2016, dar în același timp și a ocupării diverselor funcții din poliție.

Numirea într-o funcție superioară, participarea la un concurs pentru ocuparea unei funcții, au loc doar după ce candidatul a fost evaluat profesional. Acolo unde ele totuși s-au făcut forțând și violând legea, ele sunt considerate ilegale și pot fi contestate în justiție.

Hotărârea CCR a fost luată după ce Cosmin Andreica, reprezentantul Sindicatului Național al Agenților de Poliție (SNAP), a ridicat excepția de neconstituționalitate prevăzută la articolul 26, alineatul 3 din Statutul Polițistului. Curtea Constituțională a precizat că evaluarea activității și conduitei polițistului trebuie reglementată prin lege organică, iar delegarea reglementării acestora în sarcina ministrului încalcă flagrant Constituția.

Articolul neconstituţional e de pe vremea lui Igaş

Articolul declarat neconstituţional de CCR a fost legiferat în anul 2011 la propunerea ministrului MAI de atunci, Traian Igaș, în timpul guvernării de tristă amintire Băsescu-Boc. În consecință, susțin reprezentanții SNAP, toate numirile în funcții din ultimii patru ani s-au făcut ilegal.

„În ziua de 13 octombrie 2015, Plenul Curții Constituționale, (…) a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin.(3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora «Metodologia privind evaluarea poliţistului se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor».

În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că, în esenţa sa, evaluarea activităţii şi conduitei poliţistului – funcţionar public civil cu statut special -, ţine de exercitarea raportului de serviciu şi, în unele cazuri, de încetarea acestui raport, aşadar vizează statutul poliţistului, şi prin urmare, trebuie reglementată, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție, prin lege organică. Mai mult, prin delegarea reglementării acestor aspecte importante ministrului de resort se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal”.

Situaţie similară în 1989

O situație oarecum asemănătoare, cauza având bineînțeles cu totul alte motive, când într-un an nu s-au făcut avansări în grad în rândul cadrelor militare, a avut loc în 1989. Atunci, cu ocazia zilei de ”23 August” – Ziua Națională a RSR, nu au fost avansați în grad la termen cadrele militare din Ministerul de Interne, care îngloba Miliția, Securitatea, Pompierii și Penitenciarele, precum și M.Ap.N. Nici până astăzi nu se știe cu siguranță motivul real pentru care conducerea de atunci a țării a luat decizia respectivă. Urmările au fost extrem de vizibile și palpabile, în Decembrie 1989, printr-un non-combat inexplicabil, cadrele militare din ministerele de forță, MI și MApN, au înlesnit și și-au dat concursul activ la producerea loviturii de stat care a dus la schimbarea regimului din România.

Stare de dezamăgire şi lehamite în IPJ-uri

Decizia Curții Constituționale din luna octombrie 2015 a creat o stare de spirit extrem de nefavorabilă în rândul polițiștilor, cu implicații asupra calității muncii și misiunilor desfășurate în activitatea specifică. Atât în rândul polițiștilor din IPJ BN, cât și din IPJ Cluj, și nu numai, există o atmosferă de dezamăgire și lehamite, de dezorientare în ceea ce privește funcționarea instituției din care fac parte, dar și a viitorului carierei pentru care au optat în viață. Direct au fost afectați circa 25-30% dintre poliţişti, ca urmare a faptului că nu au mai fost avansați în gradele profesionale la termen în lipsa evaluării anuale și indirect aproape întregul personal prin atmosfera de haos și blocaj creată în instituție.

Unda de șoc a acestei decizii a CCR a lovit în primul rând cadrele tinere din poliție, în special pe cei care așteptau prima avansare în gradul profesional din cariera lor.

Faptul că la începutul anului 2016 nu au fost făcute evaluările de serviciu pe anul 2015, consecință directă a deciziei CCR, a dus la blocarea avansărilor în gradele profesionale și implicit în funcții. Agenții și subinspectorii de poliție, ajunși la termen de avansare, așteptau practic primul lor examen adevărat din viața de polițist, avansare la gradul următor, agent șef și inspector de poliție, dar decizia CCR a năruit acest lucru și a amânat-o sine die.

Într-o țară normală, conducerea MAI, Guvernul, Parlamentul, Președinția ar fi luat măsurile imediat necesare, pentru ca prevederile legii să fie aduse în concordanță cu decizia CCR. Dar nu s-a făcut nimic, problema este pasată de la o instituție la alta, fiind pierdută undeva prin Parlament. Singurii care au acționat în sensul impulsionării rezolvării situației a fost Federația Sindicatelor Democratice a Polițiștilor ”Alexandru Ioan Cuza”. Luna trecută, o delegație a acestui sindicat a participat la o ședință a Comisiei pentru Apărare, Ordine publică și Siguranță națională din cadrul Camerei Deputaților, unde a susținut proiectul de modificare a legii 360/2002 cu privire la evaluarea profesională a polițiștilor. Intervenția directă a sindicaliștilor din Poliție a dus la aprobarea în unanimitate a proiectului legislativ. Polițiștii au fost asigurați că „în scurt timp proiectul urmează să fie dezbătut în plenul parlamentului României, ulterior Președintele va promulga legea și astfel polițiștii care, deși îndeplineau toate condițiile, nu au fost avansați din cauza aceste erori legislative”.

Dar deocamdată problema este ca la început, „s-a aprobat, dar nu se poate”, fiind pe lista de așteptare la Camera Deputaților.

Mia sunt articole de lege problemă

Aceasta nu este însă singura situație cu care se confruntă polițiștii, ca urmare a acestei nefericite Legi 360 din 2002, privind statutul polițistului, actualizată prin 2011 și reactualizată în 2013.

Un alt sindicat al polițiștilor a solicitat în mod repetat MAI să modifice Statutul polițistului în forma convenită cu sindicatele, rezolvând problema neconstituţionalității și a altor articole din lege. Mai mult, Pro Lex a atras atenția asupra neconstituţionalității tuturor articolelor care completează legea 360/2002 prin ordine ale ministrului sau care au fost adoptate prin ordonanțe de urgență și le-a reclamat la CCR.