Sistemul de justiție și autoritățile din zona de aplicare a legii, în colaps

Sistemul de justiție din județele Bistrița-Năsăud și Cluj, precum și din România, dar și autoritățile din sfera instituțiilor de aplicare a legii, respectiv poliția, sunt prăbușite total. Potrivit unor informații oficiale, cu siguranță măsluite, la nivel național în România există 640.000 de dosare penale ce nu pot fi finalizate pentru că autorii faptelor nu sunt cunoscuți. Cum s-a ajuns la această situație este greu de dat un răspuns și de stabilit un vinovat anume.Cazul ”Caracal” este un exemplu grăitor în acest sens, cu un presupus vinovat și crimele comise de acesta, sistemul de justiție nu este în stare să ofere un răspuns clar opiniei publice despre ce s-a întâmplat acolo.

Extrapolând cifra cazurilor cu autor necunoscut la nivel național, cea oficială, cea reală fiind evident cosmetizată, ca să folosim un limbaj mai elevat, la nivelului județului Bistrița-Năsăud și a județului Cluj, în funcție de numărul populației celor două unități administrativ-teritoriale, rezultatul este unul dezastruos pentru sistemul de justiție din cele două județe și a autorităților din zona de aplicare a legii, respectiv poliția.An de an, după lovitura de stat din Decembrie 1989, odată cu deprofesionalizarea și implicarea politicului în politica de cadre a Poliției Române, numărul cazurilor cu autor necunoscut a crescut exponențial. La un moment dat cazurile cu AN constituiau un fel de bile negre asupra activităților polițiștilor, drept urmare se muncea din greu pentru soluționarea acestora, chiar cu comiterea unor abuzuri.

Astfel, conform unor surse din Poliție, a existat o practică, mai ales în cazurile micilor infracțiuni stradale, ca infractorilor prinși să li se pună în cârcă tot soiul de cazuri nerezolvate în timp, uneori cu acceptul acestora, în marea majoritate recidiviști, a căror pedeapsă nu mai era influențată de numărul de infracțiuni comise și cărora li se promiteau tot felul de avantaje în perioada arestului preventiv, dar și în detenție. În ultimii ani însă,numărul unor astfel de infracțiuni a crescut, iar polițiștii, depășiți de situație pe fondul lipsei acute de personal, având acordul șefilor au început să le ascundă sau să le soluționeze prin clasare sau neconfirmarea infracțiunii. Extrem de mulți oameni, victime ale unor mici infracțiuni evidente – furturi din locuințe, de biciclete, etc., au primit adrese de la Poliție că sesizarea nu se confirmă sau au fost clasate pur și simplu, fără a li se oferi nici o justificare sau măcar un răspuns.La un moment dat sistemului nu i-a mai păsat, iar fișetele polițiștilor și procurorilor sau umplut cu dosare cu AN, pe care s-a depus praful de-o palmă.

Bilanțurile, lăudăroșenii fără nici o acoperire

Cine care are curiozitatea să urmărească bilanțurile de activitate ale Poliției bistrițene sau clujene, poate observa că în ultima perioadă situația statistică a cazurilor cu AN este ignorată cu desăvârșire. Drept urmare, atât la nivel național, dar și al celor două poliții județene din Bistrița-Năsăud și Cluj, cazurile cu autor necunoscut nu sunt reprezentate printr-o cifră. Toate bilanțurile, atât la Poliție cât și la Parchete, sunt de fapt lăudăroșenii fără nici o acoperire și care au drept scop să arunce praf în ochii opiniei publice și să dea senzația că autoritățile din domeniul aplicării legii lucrează.

La ora actuală, poliția este în cea mai proastă situație de după 1989. Lipsită de profesioniști, cu o conducere numită politic, coruptă la anumite niveluri, funcționează ca o mașină gripată. Aproape că nu se mai observă polițiști patrulând pe jospe stradă printre oameni, fiindcă toți stau cu fundurile lipite în mașinile de patrulare, șiau dispărut sectoriștii și polițiștii de proximitate, care totuși mai știau ce se întâmplă în zonele date în competență. Cu o ținută neglijentă, neregulamentară, nebărbieriți, cu accesoriile din dotare, pistol, cătușe, atârnând alandala la brâu creează o imagine cu totul deplorabilă.

Trebuie de asemenea amintit faptul că, toate falsificările grosolane ale realității din bilanțurile de activitate ale Poliției, sunt făcute cu acceptul și complicitatea procurorilor, care au constituit în România, caz unic în lume, cu concursul SRI, așa numita ”Republică a Procurorilor”,aceștia devenind mici zei de care nimeni nu se poate atinge. Să luăm ca exemplu cazul ”Caracal”, dacă în cazul Poliției au urmat un val de destituiri: șeful Poliției Române, conducerea Poliției Olt, cea a orașului Caracal, destituită a treia oră de la izbucnirea scandalului, de procurorii care au condus operațiunea de căutare a victimei, atât de cei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, cât și cei de la DIICOT Craiova, nimeni nu s-a atins de un fir de păr din capul lor. CSM-ul, prin Secția pentru procurori mimează o investigație, singura speranță rămâne SIIJ, care a deschis un dosar penal, dar despre care nu s-a mai auzit nimic. A, să nu uităm, printr-un joc de glezne menit să aburească din nou opinia publică, la cererea președintelui țării, procurorul șef al DIICOT și-a înaintat demisia.

AN-urile vorbesc de la sine

În anul 2017, dintr-un comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, rezulta o situație a cazurilor cu AN din județ. Astfel, conform acestei surse, existau un număr de 2.404 de anchete cu autor necunoscut la nivelul întregului județ, din care 21 la Parchetul de pe lângă Tribunalul BN, 1.704 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, respectiv 535 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud și 144 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beclean. Cu un an înainte, în 2016, potrivit tot datelor furnizate de aceeași sursă, numărul cauzelor cu AN erau în număr de 2.400. Nu s-a comunicat niciodată dacă aceste dosare sau reportat de la un an la altul, dacă au fost rezolvate sau ce s-a întâmplat cu ele.

Ultimele informații privind cauzele cu AN din județul Bistrița-Năsăud au fost aduse la cunoștința opiniei publice în luna februarie 2019, cu prilejul unui bilanț al IPJ Bistrița-Năsăud. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul BN, Angela Sângeorzan, anunța cu acel prilej că ”polițiștii și procurorii bistrițeni au reușit să ducă la bun sfârșit mai puțin de 50%”, de fapt 39,78%, din dosarele avute de soluționat.

Tot atunci, prim-procurorul Angela Sângeorzan le-a dat indicații polițiștilor bistrițeni, în sensul să țină cont de procurorii care răspund de caz și să prezinte ”probe temeinice” ca să nu se mai ajungă în situații ca instanțele de judecată să returneze dosarele pentru refacerea anchetelor. Șefa procurorilor bistrițeni a mai arătat că în anul 2018, din cele 17.558 de cauze de soluționat, s-a reușit soluționarea unui număr de 6.985 de cauze, deci fix 39,87%. La acest procent, prin niște șmecherii judiciare s-au adăugat 1.644 de cauze reunite sau declinate. Au rămasîn ”stoc” 8.909 dosare, din care 4.979 cu autor cunoscut și 3.930 cu autor necunoscut.

Sigur, cu ocazia respectivă nu s-a scos nici un cuvânt despre celebre dosare cu autor necunoscut din județ, precum crimele în serie de la Sălcuța sau ”Crima de la punte”, rămase nesoluționate atâta amar de ani.

Crime nerezolvate de mai bine de 20 de ani

Amintim procurorilor bistrițeni că, în cursul anului 2013, a fost semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009 privind Codul penal prin care se stabileşte imprescriptibilitatea infracţiunii de omor. Acest lucru face ca mai multe crime care au rămas nerezolvate şi cărora li s-a îndeplinit termenul de prescriere după vechea lege, să fie scoase de la naftalină şi repuse la tapet.

Crimele în serie de la Sălcuţa au îngrozit la vremea lor întreaga țară, dar acest lucru nu a fost de ajuns ca cei în drept să acţioneze pentru aflarea adevărului. Speculând o faptă similară, crima de la Vermeş, Parchetul şi Poliţia din Bistriţa, au aruncat în spatele presupusului făptaş şi crimele în serie de la Sălcuţa. Dar socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg și fiind un caz încropit la repezeală, cu o lipsa de profesionalism care te îngrozeşte, a avut un final pe măsură.

Francisc Trombiţaş, între timp decedat, cel trimis în judecată de procurorii şi poliţiştii bistriţeni, presupusul vinovat de comiterea crimelor a fost scos de sub acuzare.

“Crima de la punte”, celebrul caz de omor comis în noaptea de 24/25.07.1997, a cărui victimă a fost Sanda Susana Băloiu, fiică de poliţist şi nepoata şefului IPJ BN de la vremea respectivă, chestorul în rezervă Ioan Negruşa, este la fel nerezolvat. Cei care au instrumentat dosarul, procurori şi poliţişti răsuflaseră uşuraţi încă de la sfârşitul lunii iulie 2013, când a intervenit termenul de prescriere. Dar nu au avut noroc, noua reglementare privind imprescriptibilitatea faptelor de omor le-a dat planurile peste cap.

Toto la bilanțul IPJ BN, procurorul șef Angela Sîngeorzan a mai arătat că este de dorit un plus de efort din partea polițiștilor în vederea îmbunătățirii indicatorului de operativitate în soluționarea cauzelor și acordării unei atenții sporite conținutului și calității actelor procedurale întocmite și a respectării cu strictețe a legii. Pe fond, cele spuse sunt corecte, dar poliția nu este subordonată parchetului, iar în soluționarea cauzelor un anumit rol au și procurorii.

Vai de mama lor servicii!

În rândul opiniei publice, având în vedere și cazul ”Caracal”, există o stare de neîncredere în instituțiile de aplicare a legii, Poliție și parchete de la toate nivelurile, din cauza acțiunii premeditate de multe ori a acestora de a ascunde adevărul, de a cosmetiza datele statistice care sunt oferite periodic opiniei publice. În multe situații acestea conțin cifre aiurea, băgate din burtă, care nu au nici o bază în realitate. De asemenea, oamenii au ajuns să se teamă mai mult de mafioții și infractorii infiltrați în sistem, polițiști, procurori și judecători. Dar despre acest subiect, Gazeta de Bistrița va veni pe larg cu o serie de dezvăluiri în edițiile viitoare.

În toată această tevatură și isterie la nivel național, dezbătută în media, serviciile secrete, în special SRI,premeditat sau nu, sunt scoase din orice discuție.De ei nimeni nu spune nimic, deși ca principal serviciu de securitate internă al țării ar cam trebui să știe ce se întâmplă în țara asta cu atât mai mult cu cât sunt plătiți din impozitele și taxele încasate de la cetățeni. Toate oalele se sparg în capul celor din justiție și Poliție. Sistemul de justiție, culmea, a falimentat la propriu chiar în perioada de aplicare a celebrelor protocoale încheiate cu SRI.

Despre celălalt serviciu de informații interne, pe profilul misiunilor Poliției/MAI, celebrul ”doi și un sfert”, ce să mai vorbim? A devenit, cu concursul celor de la SRI și DNA, un cal bătrân, orb și șchiop.

Gazeta de Bistrița a fost poate singura publicație din țară care a atras atenția în anul 2017, în timpul ”Guvernului Meu”al lui Iohannis, condus de Dacian Cioloș, că atunci, cu complicitatea președintelui României, s-a săvârșit cel mai grav atentat la adresa liniștii și ordinei publice, a siguranței cetățenilor din România. Acuma practic se culege ce s-a semănat atunci.

Dragoș Tudorache, un fost judecător devenit ministru de interne în guvernul tehnocrat, a desființat la propriu serviciul secret al internelor, iar personalul, în proporție de 85-90% profesioniști ai informațiilor au fost trecuți la pensie, evident cei care au îndeplinit condițiile, unii abia trecuți de 40 de ani.Ceilalți au fost împrăștiați prin diversele structuri ale MAI. Toate documentele operative ale serviciilor județene, inclusiv din Bistrița-Năsăud și Cluj, au fost ridicate și duse la București, dispărând fără nici o urmă, asta după ce SRI-ul s-a conectat ilegal la serviciul informatic al ”doi și un sfert”, intrând în posesia unei baze de date imense despre criminalitatea organizată din România. Baza de date respectivă, conform unor veterani ai ”doi și un sfert” se referea la toate grupările de criminalitate organizată din România specializate în traficul de persoane pe toate palierele,traficul de droguri, infracțiuni informatice, trafic de armament și substanțe explozive.