Câteva mii de sindicaliştii din educaţie au început, miercuri, mitingul din Piaţa Constituţiei, aceştia protestând faţă de acţiunea Guvernului care a contestat la Curtea Constituţională legea privind majorarea cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice.
Participanţii la protestul organizat de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Federaţia Sindicatelor din Învăţământ "Spiru Haret" şi Federaţia Naţională Sindicală "Alma Mater" cer demisia Guvernului, apreciind că este o situaţie unică în România, inedită şi paradoxală. Alături de cadre didactice, la protest participă şi studenţi.
"Guvernul ne-a scos în stradă din nou. Este un moment deosebit, o situaţie inedită şi paradoxală. Inedită pentru că avem o lege votată în unanimitate în Parlament, care pentru prima dată acordă o majorare aproape de necesităţile cadrelor didactice din România şi paradoxală pentru că Guvernul recunoaşte că sunt bani în bugetul Educaţiei pentru majorări salariale, dar nu vrea să le acorde. În egală măsură este paradoxală pentru că întreaga societate, întreaga clasă politică recunosc că profesorii în România au salarii de mizerie", a declarat preşedintele FSLI, Aurel Cornea.
Protestatarii vor porni, în jurul orei 12.30, în marş pe traseul Piaţa Constituţiei – Bulevardul Unirii – Piaţa Unirii – Bulevardul I.C. Brătianu – Bulevardul N. Bălcescu – Bulevardul Gh. Magheru – Bulevardul Lascăr Catargiu – Piaţa Victoriei. "Prin acest miting şi marş ne manifestăm protestul faţă de atitudinea paradoxală a Guvernului, în condiţiile în care nu existenţa banilor ar fi o problemă, conform ultimei declaraţii a premierului Tăriceanu, ci alocarea lor pentru salarizarea personalului din învăţământ", potrivit celor trei federaţii. Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) a anunţat că nu participă la mitingul de miercuri, luând în calcul posibilele riscuri ale unor efecte nedorite. "Protestele legitime ale salariaţilor din învăţământ ar putea avea un efect real numai după cunoaşterea verdictului şi a motivaţiei Curţii Constituţionale.
Până când Curtea nu se pronunţă asupra constituţionalităţii legii orice acţiune este sortită eşecului şi poate duce la o iritare şi mai mare a celorlalte categorii de salariaţi împotriva angajaţilor din învăţământ. O astfel de acţiune nu poate avea decât un scop de imagine pentru organizatori şi poate influenţa negativ hotărârea Curţii Constituţionale care ar putea să amâne verdictul. Singura formă de protest care ar putea avea un impact real şi ar duce la aplicarea legii de majorare a salariilor este din punctul nostru de vedere greva generală", a precizat FEN.
Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a luat o serie de măsuri suplimentare pentru asigurarea bunei desfăşurări a evenimentelor de miercuri şi a mobilizat 315 poliţişti, dintre care 190 de siguranţă publică şi investigaţii criminale, 15 angajaţi ai Serviciului de Poliţie Metrou şi 110 poliţişti rutieri.
Executivul a atacat la Curtea Constitutională decizia Parlamentului de mărire a salariilor profesorilor cu 50 la sută, pe motiv ca măsura nu este sustenabilă, nefiind indicate sursele de finanţare. "Guvernul a luat decizia de a face contestaţie la Curtea Constituţională pe conflict de interese între Guvern şi Parlament. Baza acestei sesizări este nerespectarea prevederilor constituţionale, care cer în mod explicit că, ori de câte ori se ia o măsură de acest gen cu impact financiar, să fie indicate şi sursele de finanţare, care evident, nu există", declara Tariceanu în urmă cu o săptămână. Potrivit calculelor ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, o creştere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investiţiilor din aceste sectoare.
