Traficanții de droguri din gruparea Vișan rămân cu sentințele stabilite la începutul acestui an de Tribunalul Bistrița-Năsăud, după ce recent Curtea de Apel Cluj a respins apelurile a cinci dintre cei opt inculpați din dosar.
În ianuarie anul acesta, Vișan Răducu Aurelian a fost condamnat la 5 ani și 5 luni de închisoare cu executare, în această pedeapsă finală fiind contopită și pedeapsa primită în dosarul de lipsire de libertate și tâlhărie primită anterior. Borzoș-Farcaș Marcel a fost condamnat la 6 ani și 4 luni de închisoare cu executare și el având o condamnare în dosarul de lipsire de libertate și tâlhărie. Pop Iulian Romulus a primit o pedeapsă de 3 ani, 6 luni și 20 zile de închisoare cu executare, iar Chirlijan Cristian Ionuț – 3 ani, 7 luni și 20 de zile de închisoare cu executare. De asemenea, Mititean Raul Adrian și Koczi Andrei Raul au fost condamnați fiecare la câte 2 ani și 10 luni, tot cu executare, în timp ce Bica Lucian Constantin, minor la data faptelor, a primit măsura educativă neprivativă de libertate a asistării zilnice pe o durată de 6 luni. Bereschi Cosmin Claudiu, și el inculpat și condamnat în dosarul de lipsire de libertate și tâlhărie, a primit o pedeapsă de 5 ani și 10 zile de închisoare cu executare.
Toți au scăpat cu pedepse relativ mici, după ce și-au recunoscut faptele în fața instanței.
Nemulțumiți de pedepse, întrucât li s-au părut prea mari, Vișan Răducu Aurelian, Borzoș-Farcaș Marcel, Pop Iulian Romulus, Chirlijan Cristian Ionuț și Koczi Andrei Raul au atacat sentința cu apel, la Curtea de Apel Cluj.
Au vrut pedepse mai mici și chiar cu suspendare
Astfel, Chirlijan a încercat să obțină o pedeapsă de cel mult 3 ani cu suspendare sub supraveghere, iar Koczi a vrut și el o pedeapsă mai mică, tot cu suspendare. De asemenea, Borzoș și Vișan au vrut pedepse mai mici decât cele primite la Bistrița, în timp ce Pop a sperat să primească o pedeapsă mai mică sau în cel mai bun caz, o amendă penală.
Judecătorii clujeni au ajuns însă la concluzia că prima instanță, respectiv Tribunalul Bistrița-Năsăud a efectuat o judicioasă cercetare a probatoriului și a aplicat corect pedepsele.
“(…) hotărârea de condamnare este rezultatul unei cercetări judecătoreşti, a evaluării corespunzătoare a unui probatoriu complex, a cărei analiză, efectuată potrivit art. 103 din C.pr.pen., a condus, dincolo de orice îndoială rezonabilă, la concluzia că faptele ce au făcut obiectul acuzaţiilor aduse inculpatului Vișan există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acest inculpat.
Pe cale de consecinţă, nu poate fi incident vreun motiv de nulitate absolută care să impună desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei pentru rejudecare potrivit art. 421 pct. 2 lit. b din C.pr.pen. rap. la art. 6 par. 1 din Convenţia EDO, dată fiind modalitatea în care prima instanţă a motivat hotărârea de condamnare contestată, aşa cum solicită inculpatul Vișan.
Evaluând, în continuare, apelurile cu care a fost învestită, prin prisma efectului devolutiv trasat de art. 417 din C.pr.pen., Curtea apreciază că sunt nefondate, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.
Prima instanţă a făcut o judicioasă analiză a probatoriului administrat pentru stabilirea stării de fapt, o corectă încadrare juridică şi o justificată individualizare a pedepselor aplicate celor cinci inculpaţi apelanţi. (…)
Curtea îşi însuşeşte întrutotul considerentele primei instanţe referitoare la existenţa infracţiunilor şi a vinovăţiei inculpaţilor, încadrarea juridică a faptelor de care au fost acuzaţi şi aplicarea pedepselor individualizate de prima instanţă, atât cele principale, cât şi cele complementare, respectiv accesorii. (…)
Intenţia de constituire a grupului infracţional organizat a fost urmată de săvârşirea în concret a unor infracţiuni, în mod coordonat şi controlat, tocmai de aceea, pe parcursul desfăşurării activităţii infracţionale, au aderat la grup inculpaţii Chirlijan Cristian Ionuț şi Koczi Andrei Raul, aducându-şi aportul prin comiterea infracţiunii de efectuarea fără drept a unor operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive, substanţe primite de la membrii constituanţi, în scopul de a fi vândute şi, ulterior, predate sumele de bani încasate. Urmarea imediată s-a produs de îndată ce a survenit starea de pericol pentru relaţiile sociale protejate prin norma de incriminare de la art. 367 din C.pen.
Este vorba despre o infracţiune de pericol, iar, din modalitatea de desfăşurare a activităţii infracţionale, poate fi decelată o însemnată stare de pericol pentru valorile sociale protejate prin instituirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat. A fost adusă atingere relaţiilor sociale care se nasc şi se desfăşoară în legătură cu ordinea şi liniştea publică, serios afectate prin dezvoltarea alarmantă a conceptului de «crimă organizată».
Legătura de cauzalitate rezultă din chiar materialitatea faptelor comise de cei cinci inculpaţi şi a fost dovedită la standardul de probaţiune dincolo de orice îndoială rezonabilă prin probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, recunoscut şi asumat prin declaraţiile date în faţa primei instanţe. Sub aspectul laturii subiective, faptele au fost comise cu intenţie directă, inculpaţii apelanţi acţionând cu dorinţa de a constitui grupul infracţional organizat, respectiv de a adera la o asemenea grupare, prin comiterea unor infracţiuni grave, în discuţie fiind infracţiunile de efectuarea fără drept a unor operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte, implicând distribuirea unor cantităţi însemnate de asemenea substanţe, cu scopul obţinerii facile a unor sume foarte mari de bani. Rezultă că toţi cei cinci au prevăzut rezultatul faptelor comise şi l-au urmărit, în sensul disp. art. 16 alin. 3 lit. a din C.pen. (…)
Pe cale de consecinţă, sunt îndeplinite cerinţele art. 396 alin. 1 şi 2 din C.pr.pen., impunându-se condamnarea celor cinci inculpaţi apelanţi pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina loc prin rechizitoriu.
În cazul fiecăruia din cei cinci inculpaţi apelanţi sunt incidente prev. art. 38 alin. 1 din C.pen., deoarece au comis mai multe infracţiuni înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele.
În cazul inculpatului Vișan Răducu Aurelian, cele şase infracţiuni judecate în prezenta cauză sunt concurente şi cu infracţiunile de lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prev. de art. 205 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. (comisă la data de 18.06.2021) şi complicitate la tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. raportat la art. 233 C.pen., art. 234 alin. 1 lit. e C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. (comisă la data de 18.06.2021), pentru care i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 4 luni închisoare, în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d C.pen. pe o perioadă de 2 ani, prin sentinţa penală nr. 862/17.08.2022 a Judecătoriei Bistrița, definitivă prin decizia penală nr. 28/16.01.2023 a Curţii de Apel Cluj, cum just a constatat prima instanţă.
De asemenea, în cazul inculpatului Borzoș-Farcaș Marcel, cele două infracţiuni judecate în cauză sunt concurente cu infracţiunile de lipsirea de libertate în mod ilegal, faptă prev. de art. 205 alin. 1 C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. (comisă la data de 18.06.2021) şi tâlhărie calificată, faptă prev. de art. 233 C.pen. raportat la art. 234 alin. 1 lit. e C.pen., cu aplicarea art. 77 lit. a C.pen. (comisă la data de 18.06.2021), pentru care i-a fost aplicată pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 8 luni închisoare, în regim de detenţie şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d C.pen. pe o perioadă de 2 ani, aplicată prin sentinţa penală nr. 862/17.08.2022 a Judecătoriei Bistrița, definitivă prin decizia penală nr. 28/16.01.2023 a Curţii de Apel Cluj.
Relativ la regimul de sancţionare, Curtea aminteşte că, în conformitate cu disp. art. 74 din C.pen., «Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: a) împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; d) motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; e) natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială. (2) Când pentru infracţiunea săvârşită legea prevede pedepse alternative, se ţine seama de criteriile prevăzute în alin. (1) şi pentru alegerea uneia dintre acestea».
Chiar dacă în actualul C.pen. nu este definită pedeapsa, din economia dispoziţiilor legale privind executarea pedepselor, se poate deduce că pedeapsa are ca scopuri reeducarea infractorului şi prevenirea săvârşirii de infracţiuni. Individualizarea judiciară a pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante şi sensibile operaţiuni juridice de a cărei acurateţe depinde în mod direct reuşita procesului de îndreptare şi recuperare a inculpatului, întrucât presupune, prin evaluarea gravităţii infracţiunii comise şi a periculozităţii infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a acestuia în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa şi modul de executare a acesteia.
Prin individualizarea judiciară a pedepsei se reflectă în concret atingerea adusă valorii sociale ocrotite raportat la limitele de pedeapsă stabilite prin individualizarea legală a sancţiunilor penale şi criteriile generale de individualizare, care trebuie aplicate de aşa manieră încât pedeapsa dispusă să fie proporţională cu gravitatea infracţiunii săvârşite, periculozitatea infractorului şi, în acelaşi timp, să asigure îndeplinirea funcţiilor pedepsei: funcţia retributivă, funcţia de intimidare şi funcţia de reeducare a infractorului, cum s-a statuat în doctrina de specialitate. Pedeapsa, felul şi limitele acesteia, constituie criteriul principal prin care legea penală evaluează, determină şi diferenţiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracţiuni în parte.
Pentru a proceda la evaluarea modalităţii în care prima instanţă a individualizat pedepsele aplicate inculpaţilor, Curtea reţine, cu titlu prealabil, că au fost corect stabilite cauzele de reducere a limitelor de pedeapsă”, a precizat Curtea de Apel Cluj în motivare, care a respins apelurile celor cinci inculpați, astfel că pedepsele aplicate de tribunalul bistrițean au rămas neschimbate.
