Se rupe iar drumul spre Slătiniţa! O casă se poate trezi oricând cu „drumu-n cap” plus o altă casă drept etaj

• Deşi în urmă cu câţiva ani s-au investit peste 1,5 milioane lei pentru lucrări de reparaţii care vizau un tronson de 5 km de pe DJ 172B, la Slătiniţa, acum drumul o ia pur şi simplu la vale. Exact în porţiunea în care drumul se prăbuşeşte este ridicată o casă. Fără autorizaţie de construire!
• Peste drum, este construită parţial o alta, la fel fără documente legale. Aici situaţia este şi mai încurcată, fiindcă proprietarul a solicitat municipalităţii autorizaţiile necesare. Nu le-a primit întrucât zona este una deosebit de periculoasă din cauza alunecărilor de teren, iar cea care a refuzat categoric să îşi pună semnătura pe astfel de documente, ţinând cont de riscurile constatate şi expuse de specialişti, a fost secretarul Primăriei Bistriţa, Floare Gaftone. Din acest motiv însă, Gaftone s-a pomenit dată în judecată de persoana care cerea eliberarea unei autorizaţii de construire.

Casa pe al cărei acoperiş stă să cadă drumul, nu este însă unica din zonă, fiindcă la Slătiniţa sunt o sumedenie de astfel de construcţii, care a duc a vile, cu toate că municipalitatea bistriţeană nu a eliberat în toate cazurile autorizaţii de construire. Ba mai mult, parte din terenul respectiv intră sub incidenţa Legii păşunilor, astfel că este categoric interzis să îi fie schimbată destinaţia. Acolo, pot fi construite cel mult anexe agricole pentru cei care deţin exploataţii agricole. Numai că, se vede cu ochiul liber, nici vorbă nu este de aşa ceva!

Deşi există un real pericol, Voichiţa Moldovan a dat în judecată municipalitatea şi pe Floare Gaftone

Chiar peste drum de casa care se află în real pericol din cauza drumului există începută o altă construcţie, tot o casă. Terenul pe care aceasta începe să răsară este pe o pantă înclinată.

Proprietara terenului, Voichiţa Moldovan, nu a reuşit să obţină autorizaţia de construire necesară, fiindcă secretarul municipalităţii nu şi-a pus semnătura pe document. Refuzul are la bază argumente bine fundamentate, fiindcă terenul respectiv este supus alunecărilor, lucru constatat de specialişti în urma unor expertize. În plus, în zonă vorbim de teren-păşune, astfel că are un regim special, iar în afara unor anexe la exploataţiile agricole nu este voie de construirea altor clădiri.

În realitate însă nici vorbă de anexe la exploataţiile agricole, ci de adevărate vile. Ba mai mult, potrivit informaţiilor noastre, dintre bistriţenii care şi-au construit vilele „anexe la exploataţii” nu figurează cu exploataţii agricole.

În baza unor astfel de argumente, în momentul în care Voichiţa Moldovan a solicitat municipalităţii eliberarea autorizaţiei de construire, s-a lovit de refuzuri. Motivul principal a fost, aşa cum precizam mai sus, lipsa semnăturii secretarului Floare Gaftone.

Neînţelegând pericolul care o paşte, femeia nu s-a lăsat cu una cu două şi a dat în judecată, în vara anului trecut, pentru obligarea emiterii actului administrativ, a autorizaţiei, atât primăria şi pe primarul Ovidiu Creţu, dar şi pe Floare Gaftone, căreia îi cere şi despăgubiri de circa 50.000 de lei.

Din cauză că discutăm despre terenuri care fac parte din categoria păşuni, a fost împrocesuată mai nou şi Direcţia pentru Agricultură Bistriţa-Năsăud.

Următorul termen de judecată este fixat pe 22 martie.

Casele au răsărit ca ciupercile după ploaie! Nu se ţine cont de legi

Oamenii nu ţin însă cont de prevederile legale, dar nici de pericole, drept dovadă că în ultima perioadă la Slătiniţa au apărut pe traseul DJ 172B o sumedenie de case, care mai de care mai moderne, asta şi prin prisma faptului că intravilanul Bistriţei s-a întins nepermis de mult în ultimii 10 ani. Potrivit informaţiilor noastre, în 2004, odată cu întocmirea Planului Urbanistic General (PUG) de la acea vreme, municipalitatea aflată sub cârma primarului Vasile Moldovan a extins zona de intravilan cu circa 500 de hectare. Potrivit informaţiilor noastre, Ministerul Lucrărilor Publice a avut obiecţiuni la acea vreme şi foarte greu a avizat acest lucru. A venit însă şi anul 2013, când s-a întocmit un nou PUG, iar primarul Ovidiu Creţu a venit cu o dorinţă similară cu a lui Moldovan – extindere zonei de intravilan a municipiului. Suprafaţa, una impresionantă: circa 1.000 de hectare. Ţinând însă cont de numărul destul de scăzut al populaţiei, nimic nu justifica această acţiune a municipalităţii. Contrar recomandărilor, noul PUG a fost aprobat în Consiliul Local şi astfel, în 10 ani, Bistriţa s-a trezit cu o zonă de intravilan mai mare cu circa 1.500 de hectare de teren.

Urmarea, bistriţenii s-au apucat de construit. Nu însă după nişte planuri de dezvoltare urbanistice bine puse la punct, ci haotic, fiecare după cum l-a tăiat capul, cu sau fără autorizaţii. Iar o dovadă clară este Slătiniţa. Partea proastă este însă faptul că nimeni din cei îndrituiţi în a face ordine în domeniu nu ia taurul de coarne.

Specialiştii arată pericolul

Potrivit unui memoriul tehnic întocmit de Drumex SRL, memoriu care stă la baza lucrărilor de intervenţie pe strada Slătiniţa, care practic se suprapune pe o porţiune din DJ 172B – primii 5 km – între km 3+355 şi km 3+430 drumul este „puternic afectat de mişcările care s-au produs în corpul versantului”. Adică dealul o ia la vale.

„Alunecări ale versanţilor s-au produs pe sectorul cuprins între km 3+265 – km 3+465, fiind afectată toată lăţimea drumului. Aceasta ar putea avea ca posibilă cauză scurgerea necontrolată a apelor de suprafaţă şi subterane.

Versantul din amonte prezintă văluriri, stâlpii şi copacii sunt uşor înclinaţi. În şanţul din amonte au fost observate urme de vegetaţie specifică îmbibate cu apă (papură, pipirig, etc.).

În zona km 3+370 – km 3+420 s-a produs o alunecare a terasamentului de pe partea stângă, rezultând o prăbuşire a benzii stângi a carosabilului.

În aval de drum, s-a efectuat o săpătură în baza terasamentului, pentru a se construi o casă. Datorită faptului că nu s-a sprijinit realizarea corespunzătoare a terasamentului drumului, terasamentul drumului s-a prăbuşit pe aprox. 1,5… 2 m pe verticală”, se arată în memoriul tehnic întocmit în 2014, la acea dată precizându-se faptul că prăbuşirea terenului a afectat banda stângă a carosabilului, circulaţia desfăşurându-se pe un singur fir.

Recomandarea experţilor este consolidarea versantului cu structuri de sprijin din beton armat pe o lungime de 25 m, din cauză că în urma studiilor geotehnice de profunzime s-a constatat o alunecare în corpul versantului, la adâncimi de 11-13 m.

De la acea dată s-au mai efectuat intervenţii minore la drum, însă acum drumul prezintă iar fenomene de surpare. Pe lângă faptul că terenul o poate lua oricând la vale, porţiunea ruptă din drum se află foarte aproape de curbă, şi este foarte prost semnalizat, astfel încât se poate produce un accident, oricând o maşină poate să „aterizeze” pe acoperişul casei construite practic sub drum. În acelaşi timp, din cauza alunecării de teren, nu este exclus nici faptul ca terenul şi construcţia demarată de Voichiţa Moldovan să ajungă lângă casa vecinului din aval.

Bagă, bani, bagă bani…

În 2010, un tronson de 3,6 km de pe DJ 172 B , exact porţiunea despre care am făcut vorbire mai sus a fost asfaltat, investiţia costând bugetul local nu mai puţin de 1,5 milioane lei.

În vederea consolidării aceleiaşi porţiuni, municipalitatea a estimat că ar fi nevoie de o sumă imensă – 750.000 de euro, din care practic în 2016 vor fi cheltuiţi circa 100.000 euro, bani care au fost alocaţi de la bugetul local.

Pentru a putea efectua aceste lucrări de intervenţii, în toamna anului trecut, Primăria Bistriţa a cerut Consiliului Judeţean BN să îi dea în administrare tronsonul cuprins între km 0+000 şi km 5+172, solicitare de altfel acceptată de administraţia judeţeană.