Scandal în Consiliul local din cauza pârtiei de schi din Wonderland! Chereji ameninţă cu Curtea de Conturi

Pârtia de schi din utopicul complex polivalent al lui Creţu – Wonderland – a iscat scandal în ultima şedinţă a Consiliului local Bistriţa. Opoziţia din legislativul bistriţean, dar şi Asociaţia Bistriţa Civică, ai cărei reprezentanţi au fost prezenţi la şedinţa de săptămâna trecută, se opun proiectului pe care îl consideră nefezabil având în vedere suma estimată – de peste 6 milioane de euro – pe care municipalitatea urmează să o investească în realizarea pârtiei de pe Dealul Cocoşului. Adrian Chereji, preşedintele Asociaţiei Bistriţa Chereji, ameninţă că va sesiza Curtea de Conturi dacă bugetul alocat pentru realizarea pârtiei de schi din Wonderland nu va fi drastic diminuat.

Costurile estimate iniţial pentru execuţia utilităţilor au fost enorme, proiectantul propunând două variante: una de peste 16,3 milioane euro – din care C+M (n.r. – construcţii şi montaj) se ridica la 12,047 milioane euro, iar cea de a doua variantă este estimată la 14,46 milioane euro – din care C+M se ridică la 12,063 milioane euro. Potrivit studiului de fezabilitate intrat în dezbaterea consilierilor locali bistriţeni în luna mai, recomandată era cea de a doua variantă. Aleşii locali au respins atunci proiectul, întrucât suma propusă pentru investiţie a fost considerată nejustificat de mare. După recalculare, costurile au fost estimate la circa 7,8 milioane euro, din care C+M 6,5 milioane euro, potrivit studiului de fezabilitate supus votului aleşilor locali o lună mai târziu.

Pentru a-şi putea vedea visul cu ochii, realizarea Wonderlandului, Ovidiu Creţu a îndatorat bistriţenii cu nu mai puţin de 40 de milioane de lei, bani pe care municipalitatea i-a împrumutat de la Unicredit Ţiriac Banc, la începutul acestui an. Aproximativ jumătate din banii împrumutaţi sunt destinaţi realizării pârtiei de schi, la care se mai adaugă încă aproximativ 18.000 de lei de la bugetul local.

Chereji a scris aleşilor locali

Înainte cu câteva zile de şedinţă, preşedintele Asociaţiei Civice, Adrian Chereji, a trimis o scrisoare deschisă municipalităţii şi legislativului local, prin intermediul căreia i-a avertizat pe aleşii locali că în cazul în care nu vor reconsidera investiţia, vor deveni răspunzători pentru o cheltuială de circa 3 milioane de lei anual pe următorii 10 ani, perioada de rambursare a creditului.

„În cazul în care se va contracta această lucrare conform caietului de sarcini publicat în SEAP pe website-ul e-licitatie.ro, veţi fi răspunzători pentru o cheltuială de cca 3.000.000 lei/an din bugetul local în următorii 10 ani.

Studiul de fezabilitate (SF) care stă la baza documentației întocmit de SC Centrul Profesional Proiectări Cadastru SA Petroşani se bazează pe realizarea investiţiei cu atragerea de fonduri nerambursabile (europene sau de la Ministerul Dezvoltării şi Turismului). Din analiza financiară a SF, rezultă un profit de 8600 lei/an, în condiţiile în care fondurile de investiţie nu trebuie rambursate. În condiţiile în care municipalitatea intenţionează realizarea investiţiei din creditul bancar contractat cu UNICREDIT ŢIRIAC Bank, la cheltuielile de operare şi întreţinere din SF trebuie adăugate cheltuielile privind rambursarea creditului de cca 3 mil.lei/an şi de aici rezultă o cheltuială de cca 3 mil.lei/an din bugetul local în următorii 10 ani (perioada de rambursare a creditului)”, scrie Chereji în documentul adresat consilierilor locali.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Civice, studiul de fezabilitate este greşit, fiindcă „firma care l-a elaborat nefiind de specialitate; nu vor putea fi obţinute veniturile nici măcar la nivelul prevăzut în SF, iar cheltuielile de întreţinere şi operare vor fi mai mari decât cele prevăzute, astfel că în final pierderea anuală pe care bugetul local va trebui s-o suporte va fi mai mare de 3 mil. lei/an”.

Costuri reduse din pix

Potrivit primului SF prezentat în luna mai consilierilor locali, din cei peste 14 milioane de euro estimaţi pentru asigurarea utilităţilor necesare Complexului Polivalent de pe Dealul Cocoşului, mai bine de jumătate, adică peste 7,5 milioane euro, ar fi trebuit cheltuiţi pentru amenajarea celor două căi de acces. Pentru amenajarea reţelei de apă, suma estimată se ridica la peste 712.600 euro, iar pentru amenajarea reţelei de canalizare estimările ajungeau la peste 286.000 de euro. De asemenea, pentru realizarea reţelei electrice, costurile erau estimate la aproximativ 2,9 milioane euro.

În urma recalculărilor, costurile s-au redus simţitor. Astfel, pentru amenajarea celor două căi de acces sunt necesari doar cu puţin peste 2,7 milioane euro, pentru amenajarea reţelei de apă s-a ajuns la suma de 442.385 euro, pentru reţeaua de canalizare costurile sunt estimate la 243.793 euro, în timp ce costurile pentru amenajarea reţelei electrice a ajuns la 532.085 euro.

Conform devizului general al investiţiei prezentat , consilierilor locali, în luna mai, cheltuielile pentru obţinerea şi amenajarea terenului se ridicau la peste 52.000 de euro, cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului (branşamente, reţele, utilităţi, drumuri) – circa 7.150 euro, cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică – 111.197 euro. De asemenea, cheltuielile pentru investiţia de bază (construcţii şi instalaţii, montaj utilaj, utilaje şi echipamente) se ridică la 12,87 milioane euro. La capitolul „alte cheltuieli”, suma prevăzută era de circa 1,41 milioane euro. Aici erau incluse organizarea de şantier ale cărei costuri sunt estimate la peste 112.000 euro, lucrări de construcţii pentru organizarea şantierului – 83.442 euro, cheltuieli conexe organizării – 28.844 euro; cheltuielile pentru comisioane, cote, taxe (CSC, ISC) – 126.468 euro, în timp ce cheltuielile diverse şi neprevăzute se ridică la aproximativ 1,2 milioane euro.

După recalculare, cheltuielile pentru obţinerea şi amenajarea terenului sunt estimate la 51.448 euro, cheltuielile pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului (branşamente, reţele, utilităţi, drumuri) au ajuns la circa 7.000 euro, cheltuielile pentru proiectare şi asistenţa tehnică au ajuns la 109.652 euro, în timp ce cheltuielile pentru investiţia de bază au fost reduse cu aproape 50%, ajungând la 6,8 milioane euro. De asemenea, la capitolul „alte cheltuieli”, suma prevăzută este acum de doar 809.400 euro, fiind redusă semnificativ suma estimată pentru „cheltuieli diverse şi neprevăzute”, sumă care a fost redusă la aproape jumătate din cât a fost iniţial preconizat, adică la 630.229 euro.

Creţu face ureche şută

În asentimentul lui Adrian Chereji au fost şi consilierii locali ai PNL, însă opiniile lor nu au fost luate în seamă de primarul Ovidiu Creţu, precum nu au fost luate nici cele ale reprezentanţilor Asociaţiei Bistriţa Civică prezenţi la şedinţa de consiliu de săptămâna trecută. Creţu a ţinut partea firmei care a realizat SF-ul, spunând că este una de specialitate şi că a mai întocmit proiecte similare în ţară. Degeaba i s-au dat primarului exemple de pârtii realizate cu bani cu mult mai puţini în ţară, acesta nu a dat înapoi.

„Nu mai intru în polemică pentru pârtia de schi”, a fost reacţia lui Ovidiu Creţu.

Întrucât numărul aleşilor din opoziţie este mai mic decât cel al puterii din Consiliul local, propunerea de a introduce pe ordinea de zi a proiectului cu privire la reconsiderarea investiţiei pentru pârtia de schi nu a avut sorţi de izbândă.

Ca urmare, preşedintele Asociaţiei Bistriţa Civică a anunţat în şedinţa de consiliu că organizaţia pe care o reprezintă va sesiza Curtea de Conturi legat de banii alocaţi pentru amenajarea pârtiei.