Problemele de toate soiurile au însoţit programul de reabilitare termică încă de la debutul său. Deşi acesta se derulează pe fonduri europene, respectarea regulilor nu a fost o prioritate pentru cei care s-au ocupat de acest proiect. Neregulile au apărut încă de la dosarele întocmite de către asociaţiile de locatari. Acestea au „omis” să-i întrebe pe locatarii blocurilor respective dacă îşi doresc să fie reabilitate clădirile în cauză şi au sărit peste şedinţele de scară de informare.
Locatarii s-au trezit că li se cer semnături când deja blocul în cauză era obiectul unei licitaţii publice pentru reabilitare, deşi fără semnăturile locatarilor nici nu puteau fi incluse în proiect.
Problemele au continuat şi la blocurile care au reuşit să adune documentele necesare includerii în proiect. Pe tot parcursul lucrărilor, molozul şi resturile de materiale de construcţii au însoţit aceste şantiere, iar unii muncitori chiar au abandonat aceste lucrări înainte de finalizare din cauza faptului că nu au fost plătiţi de către firma din Zalău care a pus mâna pe acest contract generos. A fost şi cazul blocului de pe strada Andrei Mureşanu, după cum ne-au informat locatarii.
Din păcate bubele nu se încheie aici, iar neregulile riscă să pună în pericol viaţa locatarilor şi a muncitorilor. Numărul şantierelor din Bistriţa care respectă în totalitate regulile de siguranţă în muncă pot fi numărate pe degete.
Şantierele de pe strada Crinilor au făcut primele victime
Cât de periculoasă poate fi nerespectarea acestor reguli de siguranţă în muncă am văzut săptămâna trecută. Miercuri, doi bărbaţi de nici 40 de ani, se prăbuşeau cu schela pe care aflau peste maşina unui locatar. Cei doi zugrăveau o porţiune din faţadă, la etajul I.
Totul se întâmpla spre seară, între două dintre cele mai „controversate” blocuri reabilitate prin programul primăriei. Este vorba despre blocurile mov şi albastru de pe strada Crinilor.
Din fericire pentru cei doi bărbaţi, înălţimea de la care s-au prăbuşit nu a fost mare, aceasta nedepăşind 3 metri. Aceştia au fost găsiţi conştienţi şi sunt în afara oricărui pericol.
„Cei doi zugrăveau o porţiune la etajul unu, când au căzut cu schela. Au tot mutat schela dintr-o parte în alta şi cred că ultima dată nu au asigurat-o cum trebuie. Cei doi aveau echipamentele de protecţie”, a declarat presei unul dintre inginerii firmei care se ocupă de reabilitarea termică a celor două blocuri.
De reabilitarea termică a blocului în cauză se ocupă Dimex 2000 Company din Rebra. Reprezentanţii firmei spun că acesta este singurul accident de muncă de care au parte de la debutul lucrărilor.
Deşi reprezentanţii firmei au ţinut să precizeze că muncitorii respectivi erau angajaţi cu forme legale şi că aveau echipamentele de protecţie, se pare că aceştia nu au respectat toate regulile privind securitatea în muncă.
Reglementările în domeniu spun că schelele trebuie foarte bine asigurate cu elemente anti-alunecare sau dispozitive de blocare, iar solul trebuie să fie ferm şi stabil şi să nu existe obstacole.
Schelele trebuie protejate cu bare de protecţie rigide şi puternice de un metri, cu o plasă de protecţie a picioarelor de 15 centimetri şi o bară intermediară la 45 de centimetri. Toate acestea lipseau de pe şantierul de pe Crinilor.
Mai multe, cei doi muncitori nu au fost asiguraţi nici cu centuri, care nu trebuie să lipsească în cazul activităţilor la înălţime, tocmai pentru a se evita astfel de incidente.
5 persoane au murit în 2014 în accidente de muncă
În cursul anului 2014, inspectorii ITM Bistriţa-Năsăud au aplicat 57 de amenzi în valoare totală de 193.500 de lei pentru nerespectarea regulilor din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. La acestea se adaugă şi aproape 500 de avertismente şi aproape 700 de măsuri de remediere a deficienţelor.
Mai mult, doar anul trecut ITM a înregistrat 54 de accidente de muncă. Acestea au fost fatale pentru 5 persoane şi au lăsat 49 de persoane în incapacitate temporară de muncă.
Luna trecută ITM a înregistrat patru accidente de muncă, soldate cu incapacitatea temporară de muncă.
Dimex 2000 Company, abonată la bani publici
Societatea comercială care a bifat primul accident de muncă la şantierele de reabilitare termică, Dimex 2000 Company, deţinută de omul de afaceri Ioan Scurtu, este una dintre firmele din Bistriţa-Năsăud abonată la contractele pe bani publici.
Doar în anul 2008, Dimex 2000 punea mâna pe 1,3 milioane de lei pentru construirea a 9 poduri în Dumitra şi pe aproape 4 milioane de lei pentru modernizarea DJ 172 G. Un an mai târziu, aceeaşi companie câştiga lucrările de modernizare a Drumului Comunal 28 Cristur –Şieu – Coasta, pentru care încasa 2,7 milioane de lei.
În 2012, Dimex 2000 Compania a pus mâna pe un contract în valoare de 8,5 milioane de lei de la Primăria Parva, pentru lucrările de canalizare. De la Rebra, Dimex 2000 a primit un contract în valoare de 6,1 milioane de lei pentru reabilitarea unui drum forestier.
De la Primăria Bistriţa, firma lui Scurtu a mai primit anul trecut un contract ce presupune lucrări de reabilitare a sediului CETIN din Bistriţa, pentru care Dimex 2000 Company a primit aproape 2 milioane de lei.
Alături de Dimex 2000 Company, a mai pus mâna pe un contract de reabilitare termică şi Frasinul, dar şi Inst-Nistor SRL Bistriţa, alte două firme abonate la bani publici.
Pe lista celor care se ocupă de reabilitarea termică a blocurilor sunt şi cei de la SC Avril SRL, o firmă din Satu Mare, clujenii de la SC TCI Contractor General şi International FBS Holding din Zalău.
