De la o zi la alta, specialiştii se întrec în previziuni din ce în ce mai sumbre în ceea ce priveşte rata şomajului şi viitorul nesigur cu care se confruntă românii anul acesta. Presaţi de probabilitatea de a fi concediaţi, mii de români care lucrează în cele mai variate domenii încearcă să găsească alternative în cazul în care şi-ar pierde locul de muncă. Multe companii, care păreau până nu de mult stabile, acum se luptă cu valuri de disponibilizări şi cu încetarea temporară a activităţii.

 
La sfârşitul anului trecut erau înregistraţi în baza de date a ANOFM peste 403.441 şomeri, iar la începutul anului 2009 rândul şomerilor s-a îngroşat cu aproape două mii de oameni. Oferte de muncă nu există nici măcar pentru jumătate dintre aceşti oameni, situaţie este înrăutăţită având în vedere şi numărul românilor veniţi din străinătate din cauza crizei financiare din Vest, în anul 2009, este vorba de peste un milion de români care vor rămâne fără loc de muncă.

Piaţa forţei de muncă blocată

România nu s-a mai confruntat cu o astfel de situaţie din anul 2000, când 1.007.131 de angajaţi au intrat în şomaj tehnic. Până în 2008, numărul acestora s-a redus drastic la 368.700, însă în 2009 s-a ajuns iar la nivelul anului 2000, cu peste un milion de disponibilizări.

Salariile şi pensiile bugetarilor nu vor fi îngheţate, însă vor creşte doar în limita a maximum 5%, care să acopere inflaţia. Singura excepţie ar putea fi cadrele didactice, pentru care guvernul ar fi dispus, susţin surse oficiale, să acorde majorările restante, de 33%, în două tranşe: 15% din aprilie şi alte 18% în septembrie.

Pe plan mondial 20 milioane de şomeri până în 2010

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică estimează între 20 şi 25 milioane de şomeri în plus în toată lumea până în anul 2010.
Pe fondul crizei financiare internaţionale, unii români care lucrează în străinătate au început deja să se întoarcă acasă.

Sectorul construcţiilor va fi cel mai afectat în cazul stopării activităţii, astfel vor fi lovite brusc economiile ţărilor precum Spania şi Irlanda.
Psihologii avertizează că randamentul angajaţilor este afectat de presiunea în care lucrează în cadrul firmelor care anunţă disponibilizări, pierderea postului de muncă este o problemă drastică având în vedere lipsa posturilor de muncă disponibile. Impactul psihologic există şi atunci când un angajat îşi vede colegul disponibilizat şi se gândeşte la probabilitatea că el ar fi următorul.

Efectele crizei economice

Piaţa forţei de muncă este lovită din nou, rănile sunt salariile mici şi şomajul în creştere, adică efectele crizei economice, criza de personal din industria românească a fost dublată de criza financiară globală. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că va continua căderea economiei ce are impact direct asupra salariilor şi asupra numărului de locuri de muncă.
Pentru următoarele luni, perspectivele nu sunt îmbucurătoare, sectoarele construcţii, agricultură şi industrie vor fi cele mai afectate, dar ritmul de angajare va scădea şi în administraţie publică şi în segmentul hotelier.
În judeţul Bistriţa-Năsăud nicio firmă nu a anunţat, pentru luna februarie, că va continua seria disponibilizărilor începută în luna octombrie a anului trecut, când au apărut primele semne ale crizei economice şi în această zonă a ţării.
La finele lunii decembrie, AJOFM BN a raportat 3.614 şomeri, dintre care 1.799 femei. Din luna octombrie a anului trecut, încă o mie de bistriţeni şi-au pierdut locul de muncă, după ce încă şapte firme au anunţat că vor disponibiliza 341 de persoane. Firmele, care au apelat la concedieri colective, activează în domeniul construcţiilor, prelucrării maselor plastic, industriei textile şi turismulu. Astfel, la mijlocul lunii ianuarie, numărul şomerilor din judeţ ajunsese la aproape 4.000.
Nici oferta locurilor de muncă nu este una generoasă, AJOFM BN, afişând pe site-ul propriu, la sfârşitul lunii trecute, doar 62 de posturi vacante. Cele mai multe dintre acestea erau în domeniul alimentaţiei publice şi serviciilor.

Românii au cel mai redus salariu minim pe economie

Românii au cel mai mic salariu din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare.
Potrivit unei statistici publicată, recent, de Biroul de Statistică al Uniunii Europene, salariul minim în România, în anul 2008, a fost de 137 de euro, cifră care plasează ţara pe penultimul loc înaintea Bulgariei. Ajustat la puterea de cumpărare România se clasează însă, pe ultimul loc în UE. Romania se încadrează în grupul statelor cu cel mai mic salariu minim lunar, care include ţările cu un salariu minim cuprins între 100 şi 350 de euro. Din acest grup mai fac parte Bulgaria (112 euro), Letonia (228 euro), Lituania (232 euro), Slovacia (267 euro), Estonia (278 euro), Ungaria (285 euro), Cehia (329 euro) şi Polonia (334 euro).
Cele mai scumpe produse alimentare din Romania sunt uleiurile, grăsimile, laptele, brânza, ouăle, fructele, legumele, pâinea, cerealele, carnea şi preparatele aferente.

Analiştii consideră că alimentele sunt atât de scumpe în România şi Bulgaria, în raport cu veniturile cetăţenilor acestor ţări, din cauza lipsei concurenţei de pe piaţa producătorilor.
Cele mai scumpe produse: ulei – 102 % faţă de media UE, lactate – 95 % faţă de media UE, fructe şi legume – 69 % faţă de media UE, pâine şi cereale – 61 % faţă de media UE.

O slujbă nouă, misiune aproape imposibilă

În acest moment, un loc de muncă este greu de accesat, dificultăţile în găsirea unei slujbe sunt mari, iar majoritatea companiilor încercă să supravieţuiască cu resurse interne şi puţini sunt cei care în această perioadă oferă un salariu convenabil.
Angajaţii au simţit deja criza, dincolo de scumpiri, cel mai grav lucru în contextul crizei este să-ţi pierzi locul de muncă, sunt norocoşi cei care în această perioadă au obţinut promovări şi chiar cei ce şi-au păstrat locul de muncă. Peste 37% din angajaţii din România spun că organizaţia în care lucrează a făcut deja disponibilizări, arată un studiu My Job efectuat pe un eşantion de 3.100 de angajaţi. În acelaşi timp, 23% din participanţi spun că sunt afectaţi la locul de muncă mai ales de stoparea angajărilor. În ceea ce priveşte nivelul de studii, cei mai mulţi angajaţi absolvenţi de facultate au răspuns că firma în care lucrează a făcut disponibilizări.

Părerile cetăţenilor:

Radu: „În România salariile nu au crescut. Salariile sunt ţinute pe loc în timp ce îmbogăţiţi tranziţiei nu se mai satură de vile, maşini, vacanţe ca şi cum ar fi stăpâni de cel puţin 100 de ani peste averile lor.”

Mircea: „După 33 de ani am un nenorocit de salariu de 800 RON faţă de un parlamentar care are 8000 euro. Mi se pare umilitor , nedrept şi în final lipsit de bun simţ. Ce, el nu mănâncă tot cu o gură, sau munceşte şi noaptea? Dar asta e… Suntem în România şi legea o fac ei pentru ei.”
Ana-Maria: „Îi greu, aici salariu nu ajunge pentru strictul necesar, statul şi patronii români sunt primii care te înşeală la bani şi te muncesc de trei ori mai mult ca străinii, am lucrat în străinătate dar acolo e altă problemă, se întâmplă să lucrezi iar proprietarul să nu te plătească, neavând contract de muncă, e imposibil să demonstrăm că am fost păcăliţi, iar poliţia ca peste tot e indiferentă.”
Bogdan: „La ce ne oferă ţara noastră, în câţiva ani o să fie plecaţi majoritatea tinerilor din ţara noastră, ce să facă fără pile nu ai altă soluţie decât să faci cu greu o facultate şi să lucrezi pe 700 lei, când îşi poate lua un tânăr o locuinţă? În Romania se salvează cine fură mai mult, românul de rând numai pe mâncare şi haine îşi da banul, de altceva nu mai are.”
Mariana: „Dacă salariile rămân aşa şi tot se scumpeşte, o să ajungem într-un an să fim jefuiţi în parc, să ne dea în cap pentru un telefon mobil sau pentru un lanţ de aur, nu merge bine, trebuie făcut ceva, clar trebuie făcut ceva. Ştiţi vorba „greu la deal cu boii slabi”, parcă ni se potriveşte şi nouă. Ce ar putea schimba angajaţii? Nimic, decât să spere că va fi bine. Eu am salariu de 750 de lei şi lucrez 10 ore pe zi, inclusiv sâmbăta, nu cred că merit de tânără să trăiesc doar cu speranţe. Ce să mai zic de salariile de 550 de lei, care le primesc vânzătoarele, mai ales în mediul rural? E greu, oare politicienii ce ar face în România să aibă salariu minim pe economie? Cum s-ar descurca?”

Delia Hriţuleac

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.