După ce Olimpiu Neamț, fostul primar al comunei Livezile până în 2012, a scăpat de rigorile legii după ce a achiziționat la suprapreț, de la o firmă din județul Bacău câteva sute de kilograme de cloramină, recent s-a pus capac definitiv întregii anchete. În 2017, când Neamț a fost trimis în judecată pentru fapte de corupție, anchetatorii au disjuns dosarul pentru a cerceta cine sunt beneficiarii reali ai banilor plătiți în 2011, de Primăria Livezile. La 7 ani după acest moment, dosarul a rămas așa cum a și început, cu “autori necunoscuți”.
În 2013, Olimpiu Neamț a fost acuzat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, de abuz în serviciu contra intereselor publice, după ce cu circa doi ani înainte a achiziționat 630 de kilograme de cloramină la suprapreț. Firma de la care fostul edil a achiziționat dezinfectantul – Axella Trading SRL – figura în acte cu sediul în județul Bacău, însă, potrivit anchetatorilor, era una de tip fantomă, în condițiile în care persoanele care au deținut-o și administrat-o au fost doar de fațadă. Primul proprietar al firmei nu știa scrie și citi și avea alte preocupări, iar ultimul asociat unic al firmei era de fapt un cerșetor, iar la data preluării SRL-ului, în acte evident, avea doar 19 ani.
Spălat și parfumat de prima instanță
După 4 ani de anchetă, în iunie 2017, fostul edil a fost trimis în judecată. La acea vreme, procurorii arătau într-un comunicat scurt că, Olimpiu Neamţ, „în calitate de primar al comunei Livezile şi ordonator de credite al instituţiei, a achiziţionat un produs dezinfectant supraevaluat, prin încălcarea atribuţiilor specifice funcţiei de primar reglementate de Legea 273/2006 privind finanţele publice locale (art. 14, 24, 54) şi OG 119/1999 privind controlul intern/ managerial şi controlul financiar preventiv (art. 5,13) cu consecinţa prejudicierii bugetului local al comunei Livezile”.
Anchetatorii au mai susținut că atât fostul primar, cât și reprezentanții firmei vânzătoare știau exact ce fac și că acțiunile lor nu sunt legale.
La acea vreme, Neamț a recunoscut că a semnat contractul, factura fiscală și ordinele de plată, însă în fața anchetatorilor a susținut că organizarea achiziției s-au ocupat alți subalterni ai săi din cadrul primăriei, încercând să dea vina pe contabilul Primăriei Livezile. Procurorii au verificat și această pistă însă nu găsit dovezi care să indice că subordonatul indicat de Neamț ar fi comis vreo infracțiune.
Instanța bistrițeană, care în timpul derulării procesului a schimbat încadrarea juridică din abuz în serviciu în contra intereselor publice, în neglijență în serviciu, a ajuns însă la concluzia că nu există nicio probă la dosar din care să rezulte că Olimpiu Neamț, în calitate de primar, “a prevăzut tulburarea însemnată sau paguba patrimonială, și fie a urmărit producerea acestui rezultat, fie doar l-a acceptat”.
Judecătorii CA Cluj au constatat că faptele s-au prescris
Procurorii au atacat sentința la Curtea de Apel Cluj, unde judecătorii au ajuns și ei la concluzia că nu existau probe care să demonstreze că Neamț a comis infracțiunea de abuz în serviciu, în forma prevăzută de art. 13^2 din Legea 78/2000 (“În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”), iar încadrarea juridică corectă a faptei inculpatului este cea a abuzului în serviciu în forma sa din Codul penal vechi, respectiv art. 248 C.pen. cu aplic. Art.5 C.pen.
„Astfel, potrivit art.248 din V C.pen. fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, ori toate elementele acestei infracțiuni se regăsesc în speță”, au arătat la acea vreme în motivarea sentinţei judecătorii de la Curtea de Apel Cluj.
Cu toate acestea, Olimpiu Neamț a scăpat de pedeapsa, întrucât fapta era prescrisă încă din 2018.
Șapte ani de anchetă, rezultate zero
Așa cum am precizat mai sus, din 2017 încoace, procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița au încercat să afle cine sunt persoanele care s-au aflat în spatele firmei Axella Trading SRL. Până îl trimită în judecată Olimpiu Neamț, anchetatorii au stabilit cu certitudine faptul că în acte figurau persoane care erau de fapt analfabete.
Astfel, potrivit procurorilor, în acte, SRL-ul a fost înființat în 2011, și avea ca asociat unic pe o anume Ioana Stănescu din Liești, jud. Galați.
Femeia” nu a putut fi găsită de către organele de urmărire penală, din verificările efectuate reieșind că aceasta este plecată de la domiciliu (din jud. Galați), «cu cortul» în jud. Prahova, împreună cu soțul său, aceștia ocupându-se cu confecționarea cazanelor de fabricat țuică.
Din documentele existente la dosar provenite de la Stănescu Ioana, se poate concluziona că aceasta nu știe să scrie și să citească, folosind o semnătură specifică persoanelor analfabete (ex. documente destinate băncii sau ORC)”.
În 2013, firma avea un alt asociat unic, un tânăr din Satu Mare, Vasile Erik Samu, care pe atunci avea 19 ani. Potrivit procurorilor, tânărul nu locuia la adresa din domiciliu și practica cerșetoria în zona municipiului Satu Mare. Când a fost audiat de polițiști, Samu a declarat că nu a auzit niciodată de Axella Trading SRL, iar el nu a ieșit niciodată din Satu Mare.
Culmea este că, în plasa infractorilor au căzut și alte șapte primării din țară. Procurorii bistrițeni au încercat să afle măcar de la reprezentanții acestor UAT-uri dacă s-au întâlnit cu vreun reprezentant al Axella Trading, însă răspunsurile au fost negative.
După 7 ani de anchetă procurorii au clasat cauza, în condițiile în care nu au identificat autorii faptei și, în plus, faptele de instigare la abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu s-au prescris.
