Din toamnă, proprietarii de autovehicule din România trebuie să plătească rovinieta electronică. Chiar dacă statul român a plătit consorţiului Novensys Corporation/UTI Systems peste 35 de milioane de lei pentru acest sistem electronic, pe bonul care atestă plata rovinietei este scris, cu litere de-o şchioapă, că hârtia trebuie păstrată, ca dovadă, un an de la data expirării perioadei pentru care a fost plătită această taxă de drum. Pe de o parte, şoferii sunt furioşi că drumurile pline de gropi sunt taxate în stil occidental, iar oficialii nu ştiu care este raţiunea pentru care o plată electronică trebuie certificată printr-un bon de hârtie.
Pe 1 octombrie 2010, mai multe echipaje ale Poliţiei Rutiere au stat la ieşirile din Cluj-Napoca pentru a-i verifica pe şoferi dacă au plătită taxa de drum. Ziua respectivă a coincis cu schimbarea modului de plată a rovinietei, taxa pentru drumurile naţionale, şi cu faptul că Guvernul a plătit, prin intermediul CNADNR, 35,96 milioane de lei (fără TVA) pentru un sistem electronic de plată şi supraveghere a taxei de drum. Concret, proprietarul autovehiculului trebuie să meargă la punctele unde se poate plăti această taxă şi, în schimbul achitării taxei, este trecut, automat, într-o bază de date (CESTRIN – Centrul de Studii Tehnice, Rutiere şi Informatică, n.red.). Verificarea plăţii este făcută prin intermediul unor camere de supraveghere montate pe drumurile naţionale sau, prin sondaj, de către echipajele de poliţie. Cu toate acestea, chiar dacă sistemul este electronic, în locul abţibildului care trebuie lipit pe parbriz şi atestă plata rovinietei, odată cu noul sistem electronic cumpărătorul rovinietei primeşte un bon de hârtie pe care scrie, cu litere îngroşate, că trebuie păstrat un an de la data expirării perioadei pentru care a fost plătită taxa de drum. În caz contrar, potrivit legii, proprietarul autovehicului care nu a plătit rovinieta sau nu poate face dovada acestei plăţi, trebuie să plătească amenzi şi despăgubiri piperate. Cu alte cuvinte, sistemul electronic în valoare de peste 35 de milioane de lei stă într-un bon de hârtie ordinară. Carmen Dincă, purtătorul de cuvânt al CNADNR, explică modul în care sunt depistaţi cei care nu plătesc rovinieta, dar nu ştie care este raţiunea pentru care trebuie păstrat, un an de zile, un bon care atestă o plată înregistrată într-o bază de date electronică.
“Pe drumurile naţionale sunt montate o serie de camere de luat vederi speciale care înregistrează traficul rutier. Ele sunt adaptate pentru a focaliza numărul de înmatriculare al autovehiculelor şi cine nu este înregistrat în baza de date cu rovinieta plătită este depistat. În colaborare cu Poliţia Rutieră, se află adresa posesorului autovehiculului unde este trimisă amenda. Nu ştiu care este raţiunea pentru care trebuie să se păstreze bonul de plată al rovinietei. Dar şi când mergi la magazin să-ţi cumperi o pereche de pantofi este bine să păstrezi bonul pentru că, dacă se rupe tocul, doar aşa poţi primi despăgubiri. Este pentru mai multă siguranţă dar, din câte ştiu, nu este obligatoriu să păstrezi dovada plăţii rovinietei. Dacă ţi se cere să dovedeşti că ai plătit, te apuci să cauţi prin coşul de gunoi? Aşadar, este mai simplu e să păstrezi bonul pentru a nu avea bătăi de cap”, explică Dincă.
Bonuri pentru gropi
Pe de altă parte, conform legislaţiei în vigoare, amenzile şi despăgubirile sunt extrem de ridicate pentru cei care nu pot dovedi că au plătit taxa pentru drumurile pline de gropi. La categoria “despăgubiri” suma poate ajunge la 1.210 euro, iar plafonul amenzii este de 4.000 de lei. Şoferii şi patronii firmelor de transport sunt extrem de nemulţumiţi, atât din cauza faptului că se plăteşte o taxă pentru drumurile neasfaltate şi pline de gropi, cât şi pentru că legea îi obligă să păstreze bonurile de hârtie, în condiţiile în care statul a plătit peste 35 de milioane de lei pentru un sistem electronic. “Noi nu avem bani de drumuri, dar se investeşte în colectarea de taxe pentru drumuri. N-am nimic împotrivă să plătesc, dar aş prefera să şi primesc serviciul pentru care plătesc. Spre exemplu, în Germania nu se plăteşte nimic, pentru că taxele de drum sau de autostradă sunt incluse în preţul carburantului. La noi, aceste taxe sunt incluse în preţul benzinei şi, suplimentar, mai plătim odată aceleaşi taxe. În Elveţia, rovinieta costă circa 32 de euro pentru doi ani şi doar pentru utilizarea autostrăzilor. Oricum, am auzit că sistemul nu este omologat şi administratorul drumului nu are cum să te amendeze, că pierde dacă-l dai în judecată”, spune Liviu V, patronul unei firme de transport de marfă.
Cu toate acestea, reprezentanţii Biroului Român de Metrologie Legală (BRML) au o altă versiune în ceea ce priveşte supravegherea vehiculelor ai căror proprietari au plătit rovinieta. Chiar dacă pentru funcţionarea unui tip de cameră de supraveghere de tip radar trebuie o aprobare metrologică, în cazul cititoarelor de taxă de drum nu este necesară aprobarea sistemului.
“Biroul Român de Metrologie Legală acordă licenţe sau autorizări doar pentru ce este nevoie şi pentru ce reprezintă interes public. Cei de la UTI au aprobare de model pentru aparatele de măsurare a vitezei de tip cinemometru. Citirea rovinietei este o opţiune pe care un cinemometru o poate avea sau nu”, spune Zaharovici, din cadrul BRML.
Rovinieta din imperiul lui Urdăreanu
Societatea care a câştigat acest contract în asociere, SC UTI System SA, aparţine omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu, prin intermediul offshore-ului UTI HOLDINGS B.V şi a societăţii UTI DEFENSE & INDUSTRIAL TECHNOLOGIES SRL. Urdăreanu este fost cadru militar, maior în rezervă, şi este fiul generalului Tiberiu S.Urdăreanu, fost şef al Comandamentului Trupelor de Tancuri şi Auto în vremea regimului comunist. Tiberiu Urdăreanu s-a născut la Dej şi, la începutul anilor ’90, a început să construiască imperiul financiar UTI. Pentru început, Urdăreanu a deschis SC Incon SRL, care se ocupa cu activitatea grafică computerizată, procesarea de imagini, subansamble şi accesorii pentru calculatoare. Ulterior, a apărut UTI Group care s-a împărţit în UTI Systems (furnizează soluţii pentru sisteme de securitate), Cobra Security (furnizează servicii specifice de securitate pentru bunuri şi persoane), UTI Retail Solutions (furnizează echipamente şi soluţii pentru securitatea spaţiilor comerciale şi a fondului de marfă) şi UTI Instal Construct (construcţia şi instalarea de sisteme electrice). Urdăreanu a fost unul dintre “pionierii” afacerilor cu statul. Prin intermediul UTI, în 1993, firmele omului de afaceri au securizat reţelele Bancorex şi Eximbank, precum şi Centrala Nucleară de la Cernavodă. UTI a primit 60 de milioane de euro pentru securizarea Portului Constanţa şi 30 de milioane de euro pentru securizarea Aeroportului “Henri Coandă” Otopeni. 1,4 milioane de euro şi 239,7 miliarde de lei vechi au fost sumele plătite de stat către firmele lui Urdăreanu pentru securizarea staţiilor de metrou din Bucureşti. UTI a făcut afaceri şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru securizarea frontierelor, cu Direcţia Generală a Vămilor, Parlamentul României, Romtehnica, Ministerul Comunicaţiilor, Tehnologiei şi Informaţiilor, CONEL. UTI Italy, societate legată de Urdăreanu, a furnizat diferite servicii şi produse pentru SPP, serviciul care îl apără pe Traian Băsescu de eventualele “efuziuni sentimentale” ale românilor. Mai mult, UTI Italy a fost şi creditorul SPP-ului (garanţiile guvernamentale cu numerele 705, 5153 şi 5154), pentru 1,6 milioane de dolari şi 2,24 milioane de euro. Dacă în 2004 Urdăreanu a fost decorat de Ion Iliescu cu Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler, după câţiva ani, acelaşi Urdăreanu l-a însoţit pe Traian Băsescu într-o vizită oficială în China. Societatea UTI System, care a câştigat contractul cu rovinieta electronică a avut, în 2009, o cifră de afaceri de aproape 150 de milioane de lei şi un profit de peste 8,6 milioane de lei.
Valoarea despăgubirii:
– autoturisme – 28 de euro,
– vehicule de marfă cu masa până la 3,5 tone – 96 de euro
– camioane cu masa între 3,5-7,5 tone – 320 de euro
– camioane cu masa între 7,5 şi 12 tone şi vehiculele de transport pasageri cu mai mult de 23 de locuri – 560 de euro
– camioane cu masa mai mare de 12 tone şi trei axe – 720 de euro
– vehicule cu masa mai mare de 12 tone şi patru axe – 1.210 euro
Valoarea amenzilor:
– autoturisme – între 250 şi 500 de lei
– vehicule de marfă cu masa până la 3,5 tone – între 750 şi 1.200 lei
– vehicule cu masa maximă de 7,5 tone şi transport persoane cu maximum 23 de locuri pe scaune – între 1.250 şi 1.750 lei
– vehicule cu masa maximă de 12 tone şi transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune – între 1.750 şi 2.250 lei
– vehicule cu masa mai mare de 12 tone şi trei axe – între 2.750 şi 3.000 lei
– vehicule cu masa mai mare de 12 tone şi patru axe – între 3.000 şi 4.000 lei
Răzvan Robu
