Romania, locul trei in topul saraciei

Aproximativ trei sferturi dintre europeni consideră că sărăcia este o problemă larg răspândită în ţara lor, în timp ce 89% doresc acţiuni urgente din partea guvernelor lor pentru a soluţiona această problemă. Acestea sunt principalele rezultate ale unui sondaj Eurobarometru care ilustrează atitudinile faţă de sărăcie şi excluziunea socială, prezentate săptămâna trecută de către Comisia Europeană. Sondajul este prezentat în anticiparea Anului european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale 2010.

„Aceste rezultate demonstrează că europenii sunt foarte conştienţi de problemele legate de sărăcie şi de excluziunea socială cu care se confruntă societatea contemporană şi doresc să vadă o acţiune mai susţinută în combaterea lor. În timp ce majoritatea oamenilor consideră că guvernul lor este principalul responsabil în această privinţă, trei sferturi dintre cetăţeni aşteaptă în acelaşi timp ca Uniunea Europeană să îşi asume un rol important. Anul european viitor ne va oferi ocazia perfectă pentru a plasa lupta împotriva sărăciei în centrul atenţiei, pe întregul teritoriu al Uniunii Europene”, a afirmat Vladimír Špidla, comisarul european pentru afaceri sociale.

Un sfert dintre europeni trăiesc sub pragul de sărăcie

În Uniunea Europeană, circa 80 de milioane de oameni, reprezentând 16% din populaţia acesteia, trăiesc sub pragul de sărăcie. Mulţi dintre ei, prin urmare, se confruntă cu obstacole serioase în accesul la ocuparea forţei de muncă, educaţie, locuinţă şi servicii sociale şi financiare. În conformitate cu definiţia comună a UE, orice persoană ale căror venituri sunt cu 60% mai mici decât venitul mediu al gospodăriilor în ţară este considerată cu risc de sărăcie. Sondajul Eurobarometru, realizat în luna septembrie a acestui an, a ridicat valul de pe multe faţete ale sărăciei şi a excluziunii sociale. Acesta a examinat în special în ce măsură cetăţenii au fost conştienţi de gradul sărăciei în UE, care au fost, în opinia lor, cauzele personale şi sociale legate de sărăcie şi care au fost cel mai tare reprezentate. De asemenea, sondajul a explorat dacă oamenii se simţeau ameninţaţi într-un fel sau altul, de spectrul de sărăciei, cum sărăcia i-ar putea împiedica să beneficieze pe deplin de avantajele oferite de societate. În cele din urmă, ancheta s-a concentrat pe percepţia cetăţenilor cu privire la nevoia urgentă de acţiune guvernamentală pentru a lupta împotriva sărăciei şi nivelul perceput de autoritate în calitate de conducător.

Circa 27 000 de cetăţeni din toate statele membre, selectaţi aleatoriu, au fost intervievaţi între 28 august şi 17 septembrie 2009.

Unul din patru români are probleme la plata facturilor

Cetăţenii europeni sunt pe deplin conştienţi de problema sărăciei şi a excluziunii sociale care afectează societatea de azi, trei din patru europeni (73%) considerând că sărăcia este larg răspândită în ţara lor. Cu toate acestea, în măsura în care sărăcia este considerată larg răspândită diferă foarte mult de la o ţară la alta. În trei noi state membre, cel puţin 90% din oamenii percep ca sărăcia generalizată (Ungaria: 96%, Bulgaria: 92% şi România 90%). În schimb, Danemarca (31%), Cipru (34%) şi Suedia (37%), mai puţin de patru din zece oameni împărtăşesc această percepţie.
Potrivit studiului Comisiei Europene, circa 90% din populaţia României consideră că sărăcia este larg răspândită în ţara noastră, iar unul din patru români are dificultăţi la plata facturilor. Analiza arată că puţin peste 60% dintre români evaluează ca mediu gradul de dificultate pentru onorarea obligaţiilor de plată, dând ca exemplu achitarea facturilor, iar 9% susţin că le este uşor să plătească datoriile.

Procentul de 90% este cu mult peste media de 75% consemnată la nivelul Uniunii Europene, dar sub media înregistrată de vecinii noştri, membri ai UE, respectiv 96% în Ungaria şi 93% în Bulgaria.
Potrivit Eurobarometrului, ţările cu cea mai redusă răspândire a sărăciei, în concepţia propriei populaţii sunt Danemarca (31%), Cipru (34%) şi Suedia (37%).

Explicaţii sociale – şomajul şi remuneraţia mică

Rata ridicată a şomajului (52%) şi remuneraţia insuficientă (49%) sunt explicaţiile „sociale” cele mai des menţionate pentru sărăcie, alături de prestaţiile sociale şi pensiile insuficiente (29%), precum şi de costul excesiv al unor condiţii de locuire decente (26%). Pe de altă parte, lipsa educaţiei, a formării şi a competenţelor profesionale (37%), precum şi sărăcia „moştenită” (25%) şi toxicomania (23%) sunt cele mai des invocate cauze „personale” ale sărăciei.

Şomerii, cei mai expuşi la sărăcie

Pentru mai mult de jumătate dintre europeni (56%), şomerii sunt cei mai expuşi sărăciei, în timp ce 41% consideră că persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, iar 31% menţionează pe cei cu un nivel scăzut de educaţie, de formare profesională sau cu competenţe reduse. Oamenii care au probleme în găsirea unui loc de muncă, cei cu handicap sau care suferă de o boală cronică sunt alte grupuri sociale percepute de către europeni ca fiind vulnerabile.

Aproximativ nouă europeni din zece (87%) sunt convinşi că sărăcia reduce şansele de acces la condiţii de locuire decente, iar opt persoane din zece consideră că faptul de a fi sărac limitează accesul la un nivel superior de educaţie sau la învăţarea adulţilor şi 74% sunt de părere că are un efect negativ asupra şanselor de a găsi un loc de muncă.

Aproximativ 60% dintre europeni cred că este afectat accesul la educaţia şcolară elementară, iar 54% consideră că sărăcia limitează capacitatea de a menţine o reţea de prieteni şi cunoştinţe.

Serviciile financiare, inaccesibile

Dacă majoritatea europenilor nu menţionează lipsa accesului la servicii financiare, situaţia este foarte diferită pentru categoriile sociale vulnerabile, spre exemplu şomerii. Conform rezultatelor sondajului, şapte din zece europeni fără loc de muncă au dificultăţi în obţinerea unei ipoteci, numărul mediu de persoane care se confruntă cu probleme în acest domeniu, ajungând la 49%. Pentru 58% dintre şomeri, faţă de 34% din media UE, de asemenea, este dificil să obţină un împrumut, iar 47% dintre aceştia nu pot obţine un card de credit (media în UE fiind de 27 %).
În medie, 89% dintre europeni sunt de părere că este nevoie de o intervenţie urgentă din partea guvernelor ţărilor lor pentru a aborda problema sărăciei, iar 53% consideră că principala responsabilitate în combaterea sărăciei revine guvernelor ţărilor lor respective. Chiar dacă europenii nu atribuie Uniunii Europene principala responsabilitate în combaterea sărăciei, cu toate acestea, mulţi consideră că rolul acesteia este important. Astfel, 28% îl cataloghează ca fiind „foarte important”, iar 46% „destul de important”.
Cu zece ani în urmă, responsabilii politici ai Uniunii Europene s-au angajat „să se implice decisiv pentru eradicarea sărăciei” până în 2010. Cu toate acestea, în prezent, un număr însemnat de europeni continuă să trăiască în sărăcie şi să aibă un acces limitat la serviciile de bază, cum ar fi asigurările de sănătate.

2010 a fost declarat de către oficialii UE, anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluziunii sociale.

Liana Mureşan