Romania, in coada topului PwC, la taxe si impozite

Noul raport lansat de către Grupul Băncii Mondiale şi PricewaterhouseCoopers concluzionează că în ciuda recesiunii globale, guvernele din întreaga lume au rămas interesate de reformele fiscale.
Potrivit raportului, 45 de state au simplificat modalităţile de plată a taxelor. În ţara noastră, sistemul fiscal nu a făcut un pas înainte, iar plata impozitelor şi taxelor locale nu s-au uşurat.

113 de plăţi în România

„România stă mai bine decât media europeană în ceea ce priveşte numărul de ore necesare pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei fiscale, 202 ore anual, faţă de media europeană de 232 de ore. Din păcate însă, acest lucru este contrabalansat de numărul foarte mare de plăţi pe care trebuie să le facă o companie medie pe parcursul unui an, nu mai puţin de 119, din care cea mai mare parte contribuţii sociale, ceea ce clasează România din această perspectivă pe locul 182 din 183 de economii analizate”, a precizat Peter de Ruiter, Partner, Tax and Legal Services Leader, PricewaterhouseCoopers România.
La nivel global numărul mediu de plăţi necesare pentru compania standard pe care s-a bazat studiul de caz din raport este de 31 de plăţi efectuate pe parcursul unui an. Prin comparaţie, în ţara noastră se efectuează de aproape patru ori mai multe plăţi de impozite, taxe şi contribuţii. Însă, România a făcut progrese faţă de anul trecut, din perspectiva cotei fiscale totale, care măsoară ponderea cheltuielilor fiscale ca procent din profit înainte de impozitare, procentul scăzând de la 48% la 44,6%, nivel ce reprezintă media statelor europene.
„Trebuie spus că poziţia României în acest an se datorează nu atât involuţiilor de pe piaţa locală, cât faptului că alte economii au întreprins mai multe reforme în ceea ce priveşte regimul fiscal”, a concluzionat Peter de Ruiter, Tax and Legal Services Leader, PricewaterhouseCoopers Romania.

Asigurarea de venituri la bugetul public, o provocare

Raportul realizat de PricewaterhouseCoopers şi grupul Băncii Mondiale măsoară uşurinţa de a plăti taxele în 183 de state din întreaga lume prin evaluarea poverii administrative pe care trebuie să o suporte companiile pentru a se conforma legislaţiei fiscale şi, de asemenea, prin calcularea ponderii cheltuielilor fiscale ca procent din profitul înainte de impozitare. În ultimii cinci ani, raportul a identificat 171 de reforme fiscale în 104 state din întreaga lume.
În toate cele 183 de economii evaluate în raport, compania standard utilizată în studiul de caz trebuie să facă, în medie, 31 de plăţi şi consumă 286 de ore pentru calculul şi plata impozitelor. Tot în medie, o companie plăteşte 9,5 taxe diferite, iar impozitul pe profit reprezintă numai 12% dintre plăţi, 26% din timpul necesar pentru îndeplinirea cerinţelor legislaţiei fiscale şi 38% din costul taxelor.
„Recesiunea globală a însemnat scăderea veniturilor fiscale şi alegeri dificile în materie de politică fiscală”, a precizat Peter de Ruiter. În opinia acestuia „provocarea o constituie asigurarea unor venituri suficiente la bugetul public pe viitor pentru a impulsiona investiţiile şi creşterea economică”.

Top 20 ţări după uşurinţa cu care se pot plăti taxele

Structura sistemului fiscal dintr-o economie reprezintă un criteriu foarte important pentru oamenii de afaceri şi pentru investitori atunci când doresc să înfiinţeze o companie sau să îşi extindă business-ul într-o altă ţară. Astfel, numărul de plăţi de impozite, taxe si contribuţii pe care sunt nevoiţi să le realizeze în fiecare an devine extrem de important în luarea unei decizii.
În economiile din insulele Maldive, statul Qatar şi Suedia se înregistrează cel mai scăzut număr de plăţi de impozite, taxe şi contribuţii pe care o companie trebuie să le realizeze într-o perioadă de un an. Astfel, în cazul primelor două este necesară o singură plată, iar în Suedia se înregistrează două, potrivit raportului realizat de Pricewaterhouse Coopers şi de grupul Băncii Mondiale în care au fost analizate sistemele fiscale din 183 de economii.
În acest clasament România ocupă penultima poziţie, fiind urmată de Ucraina. Astfel, în România o companie efectuează 113 plăţi pe an, iar în Ucraina numărul acestora ajunge la 147.
„Ca să îmbunătăţească mediul de investiţii, România ar trebui să îmbunătăţească rambursarea de TVA, ce reprezintă o foarte mare problema, care ar putea fi soluţionată şi prin compensarea rambursării prin reducerea sau eliminarea altor taxe ce trebuie plătite”, a mai spus de Ruiter.
Printre altele, PwC propune reduceri fiscale pentru dobânzi la creditele ipotecare acordate persoanelor fizice.
„Toate reglementările ar putea fi implementate pe parcursul unui mandat de patru ani, însă reducerea numărului de plăţi este cel mai important pas care ar trebui realizat. România nu a făcut multe lucruri proaste, dar nici bune în anul care a trecut”, se arată în raport.

Majorarea TVA măsura fiscală facilă de creştere a veniturilor la buget

În opinia lui Peter de Ruiter, majorarea TVA ar fi cea mai uşoara modalitate din punct de vedere fiscal de creştere a veniturilor la buget fără să aibă, însă, un impact semnificativ asupra climatului economic pe termen lung, Peter de Ruiter menţionează totodată că impozitul minim a fost o greşeală.
„Creşterea TVA cu 2-3 puncte procentuale ar avea un impact de inflaţie pe termen scurt, dar climatul de consum nu ar fi afectat puternic. E una dintre cele mai uşoare modalităţi de creştere a taxelor ce ar putea fi făcută. Măsura ar fi uşor de implementat, cu efecte pe termen scurt, astfel că dacă vrei o creştere a veniturilor este cea mai facilă modalitate”, a spus Peter de Ruiter, partener în cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC).
În ce priveşte clasamentul realizat de PwC cu privire la uşurinţa plăţii taxelor, Peter de Ruiter a mai adăugat că, creşterea TVA nu ar îmbunătăţi poziţia României, aflată în prezent pe locul 149 din 183 economii analizate.
„Există ţări cu TVA mai mare decât al României, dar care se clasează pe o poziţie mai bună decât a României, a a spus el.
Cu toate acestea, ultimul raport realizat de PwC, recomandă României o mai bună rambursare a TVA-ului, alături de alte măsuri pentru îmbunătăţirea climatului fiscal.
În acelaşi timp, de Ruiter consideră ca impozitul minim „nu a fost cu siguranţă o măsura fantastică, ci o greşeală pentru că nu a adus nimic la buget, dar a creat o povară suplimentară la nivel administrativ, chiar dacă a fost implementată cu intenţii bune”.
„Nu cred că a avut un impact pozitiv asupra climatului economic şi a colectării taxelor, fiind şi alte metode de îmbunătăţire a acestui sistem”, a mai spus Peter de Ruiter.

Silviu Teodoru