Ministrul Educației, Ligia Deca, a prezentat noile legi ale educației, care au produs un val de critici, dar și laude, în același timp. De la sistemul de învățământ preuniversitar și până la cel universitar, noile legi vin cu unele modificări ce vor avea un impact serios asupra elevilor și nu numai.
Subiectul privind învățământului românesc mereu a fost foarte delicat, iar de câțiva ani de zile, educație din România a fost codașă la nivel european. Privind direct în miezul problemei, noile legi ale educației trebuie să garanteze, evident, un viitor mai bun pentru milioane de tineri care, odată ieșiți de pe băncile școlii dau piept cu numeroase probleme și impedimente, aceștia nefiind pregătiți în școală pentru viață.
Cu programe școlare depășite și de o calitate care lasă de dorit, politicienii ar trebui să se gândească la copii, un lucru primordial pentru ca o societate să poată să dăinuie. Până acum lucrurile nu stau prea bine, iar România Educată a lui Iohannis se lasă așteptată. Mai mult decât atât, în ziua când s-au discutat despre noile legi ale Educației, ședința a fost coprezidată în plenul reunit de nimeni altul decât fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, cel care și-a dat demisia după ce a fost acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini.
Daniel David: În variantele anterioare, UBB a avut două critici majore legate de această lege
Privind spre proiectul legii învățământului superior, rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, a declarat că este mulțumit de modificările aduse și a sugerat că ar putea să i se dea drumul cât de repede posibil. „Deci, per ansamblu, eu cred că sub aspectul învățământului superior, din perspectiva noastră, lucrurile arată bine, acceptabil, legea este bine conectată cu reformele europene”, a declarat Daniel David. De asemenea, rectorul UBB a precizat că unele modificări ar putea fi discutate, cum ar fi mandatele rectorilor, care prin noua lege își poate prelungi mandatul, ceea ce înseamnă a greva universitatea 22 de ani.
„În zona de etică vedem o îmbunătățire, astfel încât în această variantă eu zic că lucrurile sunt acceptabile, mai ales dacă avem o autonomie care să ne permită să intervenim după aceea, să adăugăm lucruri în plus”, a mai spus Daniel David.
Oana Murariu: Legile Educației sunt, fără îndoială, legile unei generații
Oana Murariu, împreună cu parlamentarii USR Cluj și filiala locală au organizat zilele trecute o dezbatere publică privind Legile Educației, singurul partid care a făcut acest lucru în județul Cluj. Ziarul nostru a luat legătura cu deputatul clujean pentru a înțelege mai bine care sunt dezavantajele și avantajele legilor propuse de ministrul Educației, Ligia Deca.
Întrebată care sunt principalele modificări aduse de noile legi ale educației, Oana Murariu a precizat că Subiectul Evaluarea Națională și procesul de admitere sunt temele care nu au fost bine conturate în legile educației. Potrivit ministrului Ligia Deca, se va introduce ideea de concurs de admitere la profilele liceelor unde există concurență dovedită în ultimii ani, iar Evaluarea Națională rămâne la fel, cu probe scrise la matematică, limba şi literatura română şi limba maternă.
Deputatul clujean a punctat faptul că pregătirea elevilor la Evaluarea Națională doar pe două subiecte, matematică și română, fără a lua în considerare științele, competențele civice, abilitățile de utilizare a unui calculator și folosirea minimă a unei limbi străine vine în contradicție cu lumea de azi, blocând astfel dezvoltarea multilaterală a copiilor.
„A ști să folosești calculatorul, a ști să vorbești într-o limbă de circulație internațională, a avea imaginația provocată de științe nu sunt mofturi, ci necesități în lumea de azi și de mâine. Salut însă că la finalul claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține, în mod obligatoriu, evaluări scrise la materiile „limbă și comunicare” și „matematică și științe”, ceea ce ar fi trebuit să se aplice și la Evaluarea Națională”, a declarat Oana Murariu.
Privitor la examenele suplimentare de admitere la liceele bune, decizia ministrului Educației va duce la formarea unor categorii de copii foarte buni și mai puțini buni, descurajând astfel competitivitatea. Mai mult, parlamentarul a amintit de faptul că elevii din rural nu vor avea aceleași șanse de a se pregăti cum o fac cei din urban, adâncindu-se astfel lipsa de egalitate care există deja în sistemul de învățământ din România.
„Vom crea premisele ca elevii cu părinți cu bani, dispuși să-și trimită copilul la meditații, să se diferențieze și mai mult de copilul la fel de deștept de la țară, dar care nu poate beneficia de aceleași șanse”, a mai spus Oana Murariu.
Cu toate acestea, deputatul clujean de la USR a salutat prevederea conform căreia meditarea elevilor de la propria clasă va prezenta abatere disciplinară, iar profesorul va putea fi sancționat inclusiv prin desfacerea contractului de muncă.
Oana: Trebuie să încurajăm învățământul profesional nu să-l reducem la o opțiune
Întrebată care ar fi reformele de care învățământul ar avea nevoie, dar liderii politici le-au trecut cu vederea, Oana Murariu a precizat că învățământul profesional nu ar trebui să fie o opțiune. Mai exact, conform noilor legi ale educației, învățămîntul profesional este inclus în învățămîntul liceal, cu posibilitatea ca de-acolo să se desprindă în clasa a XI-a cei ce vor să urmeze o filieră de învățământ profesional.
„Mulți poate nu vor mai alege niciodată o meserie, uneori din rușine, alteori din frica de necunoscut sau din obișnuința de a rămâne alături de colegii lor. Unii copii, cu și fără nevoi speciale, pur și simplu nu pot duce un ciclu de învățământ de 12 clase, este păcat ca ei să-și piardă anii neînvățând în loc să practice o meserie”, a spus Oana Murariu pentru Gazeta de Cluj.
O altă problemă despre care am discutat cu parlamentarul clujean a fost prelungirea mandatelor rectorilor de la patru la cinci ani. Oana Murariu a lăudat că mandatele rectorilor se limitează la două, dar nu înțelege de ce aceste mandate pot fi prelungite.
„Dacă cineva este la al treilea mandat, adică are deja 12 ani în fruntea universității, prin această lege mai poate avea 10 ani, asta înseamnă a greva universitatea 22 de ani, foarte mult”, este de părere deputatul clujean de la USR.
Dacă vrei să devii doctor într-un anumit domeniu ar trebui să te mândrești cu această calitate
Privitor la titlul de doctorat și modificările aduse de noile legi ale educației, parlamentarul clujean susține creșterea duratei studiilor universitare de doctorat la patru ani și faptul că un conducător de doctorat poate îndruma simultan de la opt studenți la doisprezece, cu aprobarea forurilor superioare.
Oana Murariu este de părere că renunțarea la titlul de doctorat nu ar mai trebui să fie admisă de lege deoarece, cine vrea să devină doctor într-un anumit domeniu ar trebui să se mândrească cu această calitate, să arate teza la care a lucrat, nu să o ascundă pentru că este primul care știe că a furat.
Parlamentarul clujean a conchis că în România, în momentul de față, sistemul de învățământ din România este scindat, existând elevi de elită și cei mediocri.
„E un cuvânt urât, dar aceștia dau cultura şi creează starea de bine dintr-o ţară. Trebuie să fie mulţi, de nivel mediu, serioşi şi bine instruiţi. Un copil care ia la clasă 7 sau 8 ar trebui și el susținut, pentru că a făcut eforturi, la fel și cel ce are tendința să se culce pe-o ureche”, a conchis Oana Murariu.
Legile Educației au stat în consultate publică în perioada iulie-august 2022 și peste 4.000 de entități au contribuit cu propuneri, iar legile prezentate pe 27 februarie de ministrul Ligia Deca vor sta în dezbatere timp de 10 zile.
