Despre urbanismul bistrițean au curs râuri de cerneală, iar articolele din presa ultimilor ani n-au fost aproape niciodată elogioase. Despre dezvoltatori s-a spus ca sunt rechini imobiliari care îşi urmăresc doar interesele personale si profitul, despre blocuri s-a scris că ba sunt prea mari, ba prea la centru, ba prea între case, despre legi ca ar fi prea îngăduitoare sau chiar fentate, iar despre primari că n-ar avea suficient sânge încât să oprească tot ce înseamnă construcţii de blocuri în oraş şi să le trimită la periferie sau pe dealuri. Chiar aşa să fie?
Urbanismul este un subiect care prinde la public, stârnește discuţii aprinse, dă naștere la controverse şi chiar mini-revolte. Şi, deloc surprinzător, dar periculos pentru orice societate: radicalizează.
Toată lumea se pricepe la urbanism, mai puţin specialiştii?!
Practic, urbanismul a devenit un subiect la care oricine se pricepe sau, mai bine zis, oricine îşi dă cu părerea în calitate de atotștiutor, iar părerea experților şi specialiștilor nici măcar nu mai contează. Pe principiul, studiile sunt prost făcute, știm noi mai bine ce trebuie făcut, legea e interpretabilă, dar doar cum vrem noi, iar cine construieşte primul pe-o stradă face regulile şi dictează cum, unde, ce destinație trebuie să aibă și restul construcţiilor şi, foarte important, cine mai are dreptul de a dispune de propriul drept de proprietate.
Iar oricât de bine și sănătos din punct democratic este că vocea și părerea oamenilor să fie ascultate de către decidenții politici și administrativi, în același timp, și părerea specialiștilor ar trebui să cântărească la fel de mult în ecuația luării unor decizii. Sau, aşa ar trebui să fie. Pe de altă parte, cel mai important în toată această ecuaţie a luptei între interese e ca oamenii să fie corect informaţi, nu mintiţi, manipulaţi sau folosiţi în beneficiul altora.
Minciuni, manipulări, dezinformări
Exemplele sunt multiple și ne vom opri doar asupra unuia dintre cele mai recente, controversate și care a stârnit multe discuţii și chiar procese în instanţă pentru blocarea lui.
Este vorba despre PUZ-ul Dacia Service prin care se dorește modificarea reglementarilor din PUG, respectiv „Se propune dezvoltarea unei zone cu caracter mixt și modificarea reglementarilor urbanistice pentru schimbarea subzonei funcționale din IS1 in L4 – subzona de locuire colectivă cu regim de construire discontinuu și înălţime maximă P+10 niveluri” pe amplasamentul unde funcţionează momentan Dacia Service de lângă Colegiul INFOEL. Terenul este deţinut de către sora deputatului Robert Sighiartău şi are aproape 10.000 mp.
Deloc întâmplător, dar doar în anumite cazuri, nici n-a fost bine afişat PUZ-ul la primărie că în mediul public au apărut mai multe dezinformări. Le luăm pe cele mai mari şi care s-au rostogolit în paginile ziarelor şi pe reţelele sociale.
- Nu ar exista acordul vecinilor la certificatul de urbanism pentru PUZ, fapt ilegal potrivit atotştiutorilor.
Nimic mai fals.
Conform legii, certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute, în principal, cerințele urbanistice ale imobilului, teren sau construcție. Certificatul de urbanism conţine informaţii cu privire la:
- regimul juridic (titlul în baza căruia este deținut imobilul, dacă face parte din categoria monumentelor istorice, precizări privind amplasarea imobilului în intravilan sau în afara acestuia, servituțile care îl grevează;
- regimul economic: categoria de folosință și destinația imobilului conform planurilor urbanistice aprobate, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent privind funcțiunile permise sau interzise;
- regimul tehnic: procentul de ocupare a terenului, coeficientul de utilizare al acestuia, înălțimea maximă admisă, dimensiunile minime și maxime ale parcelelor, alinierea terenului și a construcțiilor față de străzile adiacente;
- avizele și acordurile necesare pentru racordarea la rețeaua de apă, canalizare, gaz, dacă acesta a fost solicitat în vederea construirii;
- operatorii de rețele care urmează sa emită respectivele avize și acorduri.
- punctul de vedere al autorității pentru protecția mediului
Astfel, mai ușor de înțeles: certificatul de urbanism este practic un extras din PUG prin care se aduce la cunoștința solicitantului ce poate construi, ce acorduri și avize are nevoie pentru a construi, dacă poate construi, în ce condiții poate construi.
Mai mult, certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a construi. Doar autorizația de construire dă acest drept.
Deci, nu doar că nu e nevoie de acordul vecinilor la emiterea certificatului de urbanism pentru PUZ, dar nici măcar în faza de obţinere a autorizaţiei de construire nu este obligatoriu obţinerea acordului vecinilor decât în anumite situaţii clar stabilite de legiuitor, respectiv:
a) pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate – și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora;
b) pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente;
c) în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Iar explicaţia derivă atât din Constituţie care consfinţeşte dreptul de proprietate ca fiind unul dintre cele mai importante drepturi ce include dreptul de a folosi, poseda şi dispune în mod exclusiv de un bun, cât şi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Singurul act normativ care reglementează obligativitatea obținerii acordului expres al vecinilor, printr-un înscris încheiat în formă autentică, este Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, care reglementează procedura și documentația necesară pentru emiterea autorizației de construire. Deci, doar în faza de autorizare se poate cere, fără a fi însă şi obligatoriu, acordul vecinilor.
Mai mult decât atât, dispozițiile Legii nr. 50/1991 prevăd interdicția expresă de a solicita avize/acorduri care nu au temei legal în raport cu obiectul lucrărilor.
Astfel, a impune obţinerea acordul vecinilor pentru certificatul de urbanism înseamnă o încălcare a legii, nu invers.
Deci, totalmente falsă această manipulare.
- Nu ar exista aviz de mediu, deşi altor dezvoltatori li se cere aviz de mediu pentru PUZ
Nimic mai fals.
Conform deciziei Agenției pentru Protecția Mediului din luna februarie 2023: “SC Automobile Service SRL, în calitate de titular al planului: PUZ – Modificare subzonă funcțională din IS1 în L4 – construire ansamblu de locuințe colective cu spații comerciale la parter”, în municipiul Bistrița, str. Calea Moldovei, nr. 22, județul Bistrița-Năsăud, aduce la cunoștința publicului interesat că decizia inițială a etapei de încadrare din procedura de reglementare, derulată conform prevederilor H.G. nr. 1076/2004 privind procedura evaluării de mediu pentru planuri și programe, este cea de adoptare fără aviz de mediu”.
În fapt, nu doar în cazul de faţă, ci toate PUZ-urile primesc acelaşi tip de răspuns de la APM BN, fiind unul standardizat.
Deşi procedura pentru obţinerea actului administrativ de la Agenţia pentru Protecţia Mediului este una de durată, fiecare procedură fiind obligatoriu să fie desfăşurată în anumite etape şi termene exacte, în faza de obţinere a avizului de PUZ, doar în mod excepţional beneficiarii nu reuşesc să le obţină.
Explicaţia vine chiar din partea directorului APM Bistrița-Năsăud, Sever Roman într-un interviu din 2022, acordat Timp Online: “Primul act administrativ este avizul de mediu care confirmă integrarea aspectelor de mediu într-un plan sau program – ex. PUG-uri, PUZ-uri, planuri pentru silvicultura – amenajamente forestiere, gestionarea deșeurilor. Nu s-au înregistrat situații deosebite în reglementare. În general, se acordă cu ușurință. Respingerile s-au emis în cazul în care titularul planului sau programului nu a pus la dispoziţia autorităţii pentru protecţia mediului toate informaţiile necesare emiterii avizului de mediu în termen de maximum un an de la data solicitării acestora, emiterea avizului de mediu se face cu reluarea întregii proceduri”.
- Traficul din zonă va fi paralizat din cauza construirii celor 200 de apartamente potrivit atotştiutorilor. Nimic mai fals.
Traficul de pe Calea Moldovei numără zilnic peste 33.000 autovehicule (autoturisme, autobuze şi autocamioane). Datele sunt oficiale, sunt transparente şi chiar sunt datele publicate de către Primăria Bistriţa.
În Planul de mobilitate urbană durabilă Bistrița 2017, document întocmit de Universitatea Tehnică Cluj, monitorizarea traficului pe Calea Moldovei a reprezentat un interes major fiind un drum de importanţă naţională.
Conform datelor de trafic, Calea Moldovei este cea mai tranzitată stradă din Bistriţa, cu un flux zilnic de peste 33.000 autovehicule zilnic.
Datele oficiale arată că în perspectiva anilor 2023-2030 valorile de trafic vor crește exponențial în această zonă, însumând peste 38.000 autovehicule/zi.
Potrivit atotştiutorilor, cele peste 200 de apartamente vor aduce un trafic suplimentar celui existent de aprox. 700 de mașini zilnic.
Calculăm matematic:
- 700 de mașini adăugați la 33.000 mașini/zi reprezintă o creştere cu 2,12% (până în 2023)
- 700 de maşini adăugaţi la 38.000 maşini/zi reprezintă o creştere cu 1,84% (2023-2030)
Aşadar, este mai mult decât evident că nu cele 700 de maşini vor paraliza traficul pe Calea Moldovei.
Întrebare: cui folosesc toate aceste dezinformări?
Vă spunem într-un episod următor.
