Reţeta urbanismului bistriţean! De la știrile senzaţionale că Bistriţa se umple de blocuri, la realitatea că se construiesc foarte puţine

Cu privire la urbanismul bistriţean, repetiţia la infinit a unor păreri cum că Bistriţa e un El Dorado în care s-au construit la liber blocuri peste blocuri ce au aglomerat oraşul şi au generat trafic, a devenit cutumă. Dar nimeni nu-şi mai pune problema dacă chiar aşa este.

Realitatea este însă cu totul alta. Bistriţa stă chiar foarte prost la capitolul construcţii de blocuri noi, în ciuda propagandei că oraşul s-a umplut de blocuri. A spus-o primarul Ioan Turc, iar statisticile îi dau dreptate.

În şedinţa consiliului local din 27 aprilie 2023, chiar pe fondul unor cerinţe imperative din partea unor petiţionari care s-au arătat revoltaţi că în Bistriţa sunt propuse spre aprobare diverse proiecte de blocuri, primarul Ioan Turc le-a răspuns cu date statistice.

45 de blocuri cu tot cu locuințele sociale și cele în regim ANL s-au construit la Bistrița în ultimii 9 ani. Un număr disproporționat de mic raportat la cererea de locuințe noi şi care țin prețurile apartamentelor foarte sus.

Mai mult, Ioan Turc a ţinut să menţioneze că sectorul construcţiilor aduce bani buni la bugetul local: “Avem nevoie de dezvoltare, în același timp, inclusiv prin stimularea sectorului de construcţii care reprezintă o componentă majoră în economia locală. Avem nevoie de un număr important de apartamente noi, de locuinţe noi pentru că de acest indicator depinde și prețul de pe piața al acestor locuințe. Trebuie să valorificam terenul. Avem nevoie de o valorificare corectă a terenurilor pe care orașul le are. Cine crede că s-a construit masiv, nuuu!!!”.

Ioan Turc a ţinut să explice şi viziunea sa asupra pieței imobiliare, respectiv o încurajare a sectorului construcţiilor, concomitent cu respectarea reglementărilor urbanistice:

“Îmi doresc să se construiască mult mai mult decât s-a construit pana acum. Avem nevoie si de corecții. Câte blocuri apreciați că s-au construit din 2014 în Bistrita? 45! În municipiul Bistriţa din 2014 până anul acesta s-au construit 45 de blocuri cu tot cu blocurile publice – sociale, în sistem ANL, deci nu vorbim de un proces masiv. Mi l-aș dori, într-adevăr foarte bine reglementat”.

Pe de altă parte, primarul a ţinut să arate că, deşi există foarte multe critici şi reclamații la adresa noilor proiecte de construcţii, legea trebuie aplicată: “dacă avem un PUG si un regulament, nu putem sa facem abstracție de ele”.  

Deşi are dreptate, Ioan Turc este depășit de situaţia din primărie unde funcționarii continuă să facă legea

Iată ce promitea Ioan Turc în ianuarie 2021:

„În ce priveşte documentațiile de urbanism care au stat prea mult în primărie, ele trebuie să parcurgă toții pașii, să intre în dezbaterea Consiliului Local, iar dezvoltatorii să îşi facă treaba. Nu suntem aici ca să blocăm oraşul. Treaba noastră nu este să anchilozăm mecanismul, ci să respectăm legea, să venim cu detalii cât mai clare pentru ca toţi participanții la elaborarea acestor documentaţii, oamenii, toţi cei afectați, să înțeleagă ce se întâmplă în oraş, dar trenarea este, din punctul meu de vedere, nepermisă. Avem un cadru legal care spune clar: un certificat de urbanism trebuie să iasă în 15 zile, o autorizaţie de construire în 30 de zile, inclusiv PUZ-urile trebuie să parcurgă toate etapele într-un timp decent. Când mă refer la tergiversare, am în vedere aparatul Primăriei. Când consilierii au documentele pe masă, se pronunţa în legătură cu ele. Trebuie să avem în vedere ca interesul cetăţenilor să primeze, oamenii să nu fie afectați de ceea ce urmează să se construiască prin încălcări ale regulamentelor, dar şi ca motorul economic să meargă, să toarcă, să funcționeze. De aceea spun că nu avem voie să punem piedici”.

Astăzi, la doi ani distanţă, tot mai multe voci susțin ca primarul este depășit de situaţie si chiar a eșuat la capitolul urbanism, mai exact nu a reuşit să impună funcționarilor din subordine ceea ce a promis atât în campania electorala, dar și pe parcursul mandatului: transparentizare, eficienta, tratament unitar si nicio concesie, indiferent de numele si anvergura dezvoltatorului si chiar ca documentele de urbanism sa fie eliberate in termenele legale.

La o analiză atentă, lucrurile stau mai rău ca pe vremea lui Ovidiu Crețu

Cu titlu de exemplu, în luna ianuarie 2023, au fost eliberate peste 150 de certificate de urbanism pentru diverse construcţii, multe pentru locuinţe colective. 

Unii dintre colegii din presă s-au grăbit sa dea știri senzaționale și s-au arătat șocați ca se vor construi atât de multe blocuri in Bistriţa, ba chiar toate deodată, de parcă s-ar fi dat drumul la vreun boom imobiliar şi ar fi curs banii gârlă.

Realitatea e cu totul alta

La o analiză mai în amănunt a acestor certificate de urbanism, șocul a fost altul și a scăpat tuturor: foarte multe dintre aceste certificate de urbanism pentru blocuri aveau cereri depuse și de peste șase luni de zile, iar unele dintre ele erau emise pentru aceleași adrese, semn că dezvoltatorii au depus cereri peste cereri până să li se elibereze actele. 

Astfel, de la 15 zile termenul legal pentru eliberarea unui act s-a ajuns la șase luni de zile, un termen ce nu-și are nicio explicație logică, cu atât mai mult cu cât e vorba despre un simplu certificat de urbanism, practic o preluare copy-paste a reglementărilor din PUG și ce ar trebui eliberat automat, cum deja se întâmplă în administrația din Cluj-Napoca.  

Iar ca gogoaşa să fie şi mai mare, mai trebuie specificat un lucru foarte important: de la un certificat de urbanism și până la un bloc construit e cale extrem de lungă, nu doar birocratică, ci mai ales în privinţa finanţării.

În realitate, extrem de puţine dintre certificatele de urbanism ajung să fie duse până la procedura de autorizare şi chiar şi mai puţine până la implementarea în teren a proiectelor şi construirea blocurilor.

Unele dintre ele nici măcar nu sunt solicitate în scopul de a se edifica, ci doar în scop informativ sau pentru a crește valoarea unor proprietăți, știut fiind că un teren cu un certificat pe care scrie că se poate construi un bloc valorează mult mai mult decât un teren fără niciun act.

Proiectele de PUZ zac cu anii în primărie

Pe site-ul primăriei sunt afişate PUZ-uri depuse de peste doi-trei ani, cu documentaţii complete, cu toate etapele laborioase parcurse, inclusiv de consultare publică, cu toate avizele obţinute, fără ca aceste documentaţii să ajungă pe mesele consilierilor.

Mai mult, foarte multe dintre aceste PUZ-uri au documente expirate în primărie, fapt ce îi obligă pe solicitanți să reia procedurile de la zero sau să abandoneze.

Și nu e vorba doar despre construcţii de blocuri cum s-ar crede, ci chiar şi baze sportive de agrement cum e cazul PUZ-ului Transilvania Sport Team, PUZ-uri pentru introducere a unor terenuri în intravilan în vederea construirii unor case individuale, PUZ-uri pentru construcţii de hale, PUZ-uri pentru parcelări etc. Situaţia nu este o noutate, a recunoscut-o inclusiv Ioan Turc încă din 2021.

Inclusiv secretarul Floare Gaftone a recunoscut în 2022 că ritmul de aprobare al PUZ-urilor este extrem de lent spre deosebire de alte localități, mai exact, potrivit acesteia “în ultimii ani, noi am aprobat cam un PUZ la trei luni și un PUD la circa 3 ani, în comparație cu Clujul, care a aprobat în decembrie 2021, opt PUD-uri. Este inadmisibilă o asemenea diferență și se pune problema de ce aprobăm cu atât de multă lentoare aprobăm documentațiile de urbanism și de ce atât de puține în condițiile în care avem un PUG de care cam toată lumea se plânge. Inclusiv aceste PUZ-uri au documente semnate și de către fostul primar”.

Potrivit consilierului Florin Urîte, tocmai secretarul Floare Gaftone este parte a acestui mecanism de tergiversare a aprobării documentaţiilor de urbanism: ”Faptul că Primăria întârzie de atâta timp PUZ-uri și toate aprobările vi se datorează dumneavoastră, doamna secretar, pentru că vă comportați ca stat în stat și efectiv tărăgănați lucrurile și dați tot felul de sugestii. La nivel central se vorbește despre o reglementare în baza căreia să se aprobe rapid documentația de urbanism. Eu vă spun un lucru: vă bateți joc de cetățenii Bistriței dacă tot tărăgănați aprobările! Cu cât se construiesc mai multe blocuri respectând planuri urbanistice, niveluri de înălțime, cu atât devin mai ieftine apartamentele, iar cu cât întârziem aprobările, cu atât le facem mai scumpe pe cele care se execută, iar dezvoltatorii fug pentru că mai ușor construiesc în Cluj, Suceava, Mureș și în alte părți. Culmea, vorbim despre niște fabrici care au fost relocate și acolo au rămas niște ruine. Ar trebui să ne grăbim să facem niște lucruri frumoase acolo”.

Gazeta de Bistrița