Nu mai puțin de 7 milioane de euro costă reabilitarea fostului cinematograf Omnia, ce va fi transformat în Teatru Municipal. Clădirea ridicată în 1915, care a și funcționat ca și cinematograf încă din perioada interbelică, este într-o stare avansată de degradare și o bună bucată de vreme municipalitatea a luat în calcul să o dărâme și să ridice în locul său un imobil nou.
Primăria Bistrița a pregătit documentația pentru reabilitarea clădirii care a adăpostit fostul cinematograf Omnia, aflat în stare avansată de degradare. Clădirea a fost ridicată în anul 1915 și a funcționat ca și cinematograf în toată perioada interbelică. Ultima sa funcțiune a fost sală de Bingo, fiind însă lăsată de izbeliște de ani buni.
Clădirea odată reabilitată va avea subsol, parter, mezanin și mansardă. Suprafața totală de teren este de 1155 mp, iar suprafața construită de 836 de mp, cu o suprafață utilă de peste 1000 de mp.
„Deoarece clădirea prezintă un mare interes pentru centrul istoric al municipiului Bistrița, se impune realizarea unor intervenții unitare care să ducă la consolidarea și aducerea clădirii la standarde de funcționare normale corelată cu funcțiunea nouă. (…) Proiectul constă în realizarea unui centru multifuncțional cu sală de cinema/teatru/evenimente, împreună cu toate spațiile suport necesare funcțiunii principale”, se arată în memoriul proiectului, depus la Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
6,9 milioane de euro ar urma să coste reabilitarea clădirii, iar perioada de implementare propusă este de 36 de luni. Primăria Bistrița nu are asigurată finanțarea pentru materializarea acestui proiect, bazându-se pe obținerea de fonduri europene.
Capacitatea totală a clădirii este de 463 de persoane. La parter vor încăpea 313 persoane, 293 în sală și 20 de artiști pe scenă. Capacitatea mezaninului este de 10 persoane, iar a mansardei de 140 de persoane.
Cum va arăta noul teatru al municipalității
Primăria Bistrița vrea să transforme fostul cinematograf în teatru municipal, iar spațiul va fi amenajat și împărțit astfel încât să susțină această funcțiune.
Funcțiunea principală a imobilului se află la parterul corpului. Sala de spectacol este accesată atât prin foaierul interior din același corp, cât și prin foaierul din sticlă propus. Sala de spectacol are o capacitate maximă de 293 de spectatori, cu posibilitatea introducerii temporare a 24 de locuri din care 12 pentru persoanele cu handicap și 12 pentru însoțitorii acestora, persoanele cu handicap accesând sala din curtea interioară prin foaierul de sticlă. În spatele sălii se va amenaja un foaier cu două grupuri sanitare. Mai este propusă o sală de repetiții și un atelier de recuzită.
La mezanin vor fi birourile administrative, precum și camera tehnică pentru proiecție și sunet, precum și un acces pentru mansardă. Va fi amenajat un balcon perimetral deasupra spațiului de joc și un vestiar pentru actori. La mansardă va fi un al doilea vestiar pentru actori și un spațiu expozițional, cu o capacitate de 140 de persoane.
Subsolul are o înălțime liberă de 5,75 m și este împărțit în două registre. Spațiul pe dublă înălțime adăpostește spațiul de depozitare și manevră a decorurilor scenei. Pentru a aduce decorurile de pe scenă în subsol se vor folosi două trape. În al doilea registru al subsolului, împărțit pe două niveluri se vor afla spațiile tehnice necesare. Accesul în subsol se va face atât pe o scară ce coboară din backstage, cât și prin două trape cu scări de pisică (din curte și din backstage).
„Curtea interioară are 318 mp din care 115 mp spațiu verde. Spațiul este bordat perimetral de toate cele 4 corpuri, pe latura de nord-est va fi construit un gard, iar pe latura de sub curtea este delimitată de o clădire parter pe limita de proprietate. În curte există 7 copaci ce vor fi păstrați. Suprafețele de spațiu pavat pietonal și de spațiu verde vor fi păstrate. Încăperile principale în care sunt desfășurate activități sunt prevăzute cu deschideri directe către aer liber”, se arată în documentul publicat de APM.
Proiectul respectă arhitectura originală a clădirii
Întrucât este vorba despre o reabilitare a unei clădiri monument istoric, lucrările vor fi complicate și complexe și vor respecta arhitectura originală a clădirii.
„Se propune consolidarea, restaurarea, reconfigurarea și amenajarea complexului de clădiri aparținând fostului cinematograf Omnia, înscris pe lista monumentelor istorice. Dată fiind calitatea istorico-arhitecturală a clădirii, reabilitarea ei este concepută ca și o restaurare prin păstrarea și punerea în valoare a detaliilor de valoare artistică și istorică, conservarea coerenței ansamblului și reabilitarea fondului construit valoros, respectiv înlăturarea extinderilor ulterioare, parazitare. Arhitectura propusă pentru centrul multicultural vizează refacerea clădirii monument, conform studiului istorico-arhitectural și extinderea astfel încât să fie asigurată buna funcționare a proiectului, dar și o integrare în tipicul zonei istorice” se arată în memoriul proiectului.
Așadar, pentru este vorba despre o reabilitare a unei clădiri aflate în stare avansată de degradată este nevoie de introducerea unor stâlpi din beton armat, rigidizați cu ajutorul unor centuri intermediare sau de cămășuirea pereților perimetrali.
Potrivit primarului Ioan Turc, în urma studiilor s-au identificat mai multe probleme structurale la clădire, pentru reabilitarea acesteia fiind nevoie de profesioniști cu experiență în domeniu.
Primăria Bistrița nu poate amenaja locuri de parcare în curtea viitorului teatru, bazându-se pe locurile de parcare de pe strada Lupeni. Constructorul va fi nevoit să aibă grijă și la programul de liniște și la mizeria făcută cu organizarea de șantier și utilajele grele:
„Programul de lucru se va desfășura numai pe timpul zilei, în zilele lucrătoare și va fi structurat în interval de timp optime, astfel încât să limiteze disconfortul creat de funcționarea utilajelor specifice. Lucrările se vor realiza pe straturi, fără concentrări masive de utilaje, echipamente și personal, ceea ce se traduce prin efecte benefice asupra nivelului de zgomot și disconfort creat în zonele învecinate”, se precizează în document.
Fostul cinematograf a fost în posesia și administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor România Film (RADEF), care a cam uitat de el. Primăria Bistrița a avut bătăi de cap serioase cu preluarea clădirii de la RADEF, necesitând ani buni de intervenții.
S-a încercat pe vremea fostului primar Ovidiu Crețu și s-a reușit abia acum, în mandatul primarului Ioan Turc. Anul acesta, clădirea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.
Și primarul Ioan Turc a luat în calcul mai multe variante în ultima perioadă, de la dărâmarea totală a clădirii, până la păstrarea zidurilor de fațadă și amenajarea altor funcțiuni în spate.
Initial intentia primarului Ioan Turc era demolarea clădirii fostului cinematograf Omnia (devenit 23 August in perioada comunista) pentru a face loc unei parcări, numai că acest lucru nu este posibil. Legea nr.303/2008, in baza căreia s-a facut transferul clădirii către primăria Bistrita prevede faptul că sălile şi grădinile de spectacol cinematografic, aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor ”RomâniaFilm”, împreună cu terenurile şi bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale locale, comunale, orăşeneşti, municipale şi al sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, şi în administrarea consiliilor locale respective, iar acestea sunt obligate ca în termen de maximum 4 ani să asigure prin investiţiile necesare reabilitarea, dotarea şi modernizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic preluate. Ulterior, primarul Ioan Turc s-a răzgândit si a renuntat la demolare neavand altă alternativă conform legii decât să reabiliteze clădirea. Astfel a apărut ideia ca după ce va fi consolidată, refăcută, si adaptată, clădirea fostului cinematograf 23 August să devină sediu pentru teatrul permanent la Bistrita.
Pentru ca fostul „Cinema 23 August” să devină un teatru functional cu toate dotările necesare la nivelul cerintelor actuale pentru arta spectacolului, pe lângă lucrările de consolidare si reabilitare a clădirii vechi este necesar ca in prelungirea sălii de spectacole actuale, in locul anexelor dinspre strada Lupeni să fie construită o clădire nouă pentru scenă prevazută cu toate dependintele necesare , inclusiv o fosă pentru orchestră, dar si cabine pentru actori. In acest sens, pentru a se integra in arhitectura zonei, turnul scenei ar putea fi imaginat astfel incât să imite „Bastionul Măcelarilor” din sistemul de aparare al vechii cetati medievale a Bistritei. De asemenea, in partea dinspre curte a salii actuale, ar putea fi extins un foaier amplu pentru public prevăzut si cu spatii pentru garderobă.
De altfel anexele din spatele clădirii, de pe strada Lupeni, care se află acum în stare avansată de degradare, ar trebui demolate de urgentă si demarate lucrările de construire a turnului scenei si a cabinelor pentru actorii viitorului teatru municipal ”Liviu Rebreanu” Bistrița.