Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat săptămâna trecută că intenţionează să reorganizeze Direcţiile de Sănătate Publică şi Casele de Asigurări de Sănătate judeţene sub forma unor structuri regionale.
Anunţul a semănat panică mai ales între angajaţii acestor instituţii, fiindcă odată cu reorganizarea aproximativ o mie de persoane vor fi disponibilizate la nivel naţional. Mai precis este vorba de circa 45 la sută din personalul fiecărei instituţii, oameni care vor rămâne fără un loc de muncă.
Aflat la Forumul Naţional al Asociaţiilor pentru Pacienţi, Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătăţii, a anunţat că în perioada următoare vor fi desfiinţate Direcţiile de Sănătate Publică şi Casele de Asigurări de Sănătate din toate judeţele ţării, fără nicio dezbatere publică prealabilă, şi regruparea acestora la nivel regional. Pentru desfiinţarea Caselor de Asigurări de Sănătate judeţene este însă nevoie de modificarea Legii 95/2005 privind reforma în sistemul de sănătate, în timp ce pentru desfiinţarea Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene este suficientă doar o hotărâre de guvern. Potrivit lui Nicolăescu această reorganizare a instituţiilor mai sus amintite ar trebui să aibă loc până cel târziu pe 15 aprilie, deci într-o lună de zile.
Premierul a cerut economii, Nicolăescu s-a executat
Prin măsura propusă, Ministerul Sănătăţii preconizează că va realiza economii de 25% la categoria bunuri şi servicii şi 35% economii din cheltuielile de personal, în contextul în care premierul Victor Ponta a solicitat, recent, reducerea cu 15 la sută a cheltuielilor în Ministere. Aproximativ 35% din personalul actual angajat în Casele de Asigurări de Sănătate şi în Direcţiile de Sănătate Publică judeţene vor fi transferate la consiliile judeţene care au spitale în subordine, iar 20% dintre angajaţi vor asigura funcţionarea Caselor Regionale de Asigurări de Sănătate şi a Direcţiilor de Sănătate Publică. Restul angajaţilor vor fi trimiţi în şomaj.
Reacţiile la declaraţia ministrului nu au întârziat să apară şi toate au un punct comun: trebuie pus altceva în loc.
Jumătate vor fi disponibilizaţi
Dacă este să luăm în calcul procentele anunţate de ministrul Nicolăescu în privinţa angajaţilor care vor rămâne în sistem şi care vor fi disponibilizaţi, dintre salariaţii Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (DSP BN) vor rămâne fără un loc de muncă un număr de aproximativ 34 de persoane, din totalul de 76. În ceea ce priveşte Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Bistriţa-Năsăud (CJAS BN), din totalul de 49 de angajaţi câţi are instituţia, 22 vor fi disponibilizaţi. Dintre cei rămaşi, o parte vor fi transferaţi în subordinea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, iar o altă parte în instituţiile care vor lua fiinţă la nivel regional.
Se aşteaptă lămuriri
Întrucât la nivel instituţional nu s-a primit niciun act oficial (n. r. – până la închiderea ediţiei), incertitudinea este foarte mare vizavi de modul în care se va derula acest proiect. În plus, pe site-ul Ministerului Sănătăţii sunt câteva proiecte în dezbatere publică, caz în care Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene sunt şi ele implicate.
„Deocamdată nu am primit nimic oficial. Ştiu doar ce am citit şi eu în presă. Probabil că unii angajaţi vor fi mutaţi la Consiliul Judeţean. Ni s-a promis că în week-end (n. r. – 16 – 17 martie) că proiectul va fi postat pe site”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, dr. Anca Andriţoiu, directorul executiv al DSP BN.
„Noi avem 76 de angajaţi. Depinde de structuri şi cum vor fi. Totuşi sunt activităţi specifice care nu pot fi desfăşurate de altcineva. Este supravegherea epidemiologică, sunt vaccinările, supravegherea calităţii apei, este directivă europeană, avize, autorizări, tot ceea ce se înfiinţează în judeţ trebuie să obţină autorizaţii. Se va lungi foarte mult timpul de răspuns (n. r. – dacă instituţia va fi reorganizată la nivel regional). Probabil că va rămâne local ceva care va aduna doar actele şi pentru semnături, pentru acte originale va trebui trimis la regiune şi atunci vă daţi seama că lungeşte foarte mult. Dar nu ştiu acum ce să spun, până nu văd exact care va fi structura gândită. Plus că noi avem în derulare circa 150 de contracte cu furnizori de servicii, primării şi alte instituţii”, a mai spus dr. Anca Andriţoiu.
Directorul executiv al DSP BN a mai precizat că pe site-ul Ministerului Sănătăţii sunt postate două proiecte care în acest moment sunt în dezbatere publică şi pentru care s-a cerut şi Direcţiilor de Sănătate judeţene, opiniile.
Directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, Camelia Ilişuan este convinsă că o astfel de schimbare ar trebui să aibă la bază şi o analiză economică, cu atât mai mult cu cât CJAS-urile au foarte multe atribuţii.
Ca şi alte voci de la nivel naţional, Camelia Ilişuan spune că mai întâi ar trebui modificată legislaţia atât din domeniul sănătăţii, cât şi din cel al finanţelor publice. „Bugetul Casei este o parte a bugetului de stat şi dacă statutul asiguratului şi a contribuţiilor se va schimba, atunci va trebuit schimbată şi legea finanţelor publice”, a declarat Ilişuan în mass media locale.
Totodată directorul CJAS BN susţine că trebuie luat în calcul şi cele două mari proiecte demarate de minister cu privire la reţeta electronică şi cardul naţional de sănătate, a căror implementare durează cel puţin doi ani. „Cineva trebuie să monitorizeze etapele, cineva trebuie să implementeze. Nu ştiu dacă vor putea face aceste lucruri consiliile judeţene sau alte instituţii care ar fi avute în vedere în acest proiect”, este de părere Camelia Ilişuan.
Casele de Sănătate, reorganizate în două etape
Potrivit ministrului Eugen Nicolăescu, procesul de reorganizare CJAS-urilor va fi făcut în etape.
„Probabil că la Casa Naţională într-o primă etapă vom lăsa şi nişte birouri judeţene ca să se poată termina contractările şi să se poată face o monitorizare mai corectă şi destul de consistentă a ceea ce se întâmplă pe plan local, urmând ca etapa a doua să însemne probabil anul 2014”, a spus ministrul Sănătăţii.
Liana Mureşan
