Gazeta de Cluj vă prezintă sentinţa din cazul Paszkany, în care omul de afaceri clujean a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat şi de şantaj deoarece faptele nu exista. Sentinţa arată superficialitatea acuzaţiilor din rechizitoriul de la DIICOT, precum şi cât de subţiri sunt argumentele pe baza cărora acestea se bazează.

Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 2007 prin rechizitoriul Ministerului Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţe şi justiţie – DIICOT Serviciul Teritorial Cluj, fiind acuzat că în perioada 200-2006 a susţinut financiar “grupul infracţional” Gazeta, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare şi a folosit publicaţiile trustului în interesul său (personal sau al societăţilor sale), orchestrând şantajul exercitat de către grupul infracţional pentru a determina societăţile concurrent să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la unele licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase material în scop illicit, inclusive faţă de Iulian Dascălu. Actul de sesizare a instanţei susţine, de asemenea, că în perioada ianuarie-noiembrie 2006, Paszkany a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor “trustului” Gazeta la adresa lui Dascălu, pe care l-a constrains prin ameninţări să-I cedeze, pentru suma de 10.000 de euro, un teren din Cluj-Napoca cu valoarea de circulaţie de 400.000 de euro.

Dovezi strânse de un procuror incompatibil

La începutul procesului, Arpad Paszkany a solicitat instanţei să fie înlăturate probele obţinute în faza de urmărire penală, deoarece au fost obţinute în mod nelegal şi au un character părtinitor şi subiectiv. Argumentul acestuia este că urmărirea penală s-a făcut de procurorii Daciana Deritei şi Mircea Hrudei, în condiţiile în care cea dintâi este verişoară cu martora Ramona Pop, avocata lui Iulian Dascălu în litigiul acestuia cu Paszkany, care a dus la transferul terenului în discuţie. În plus, Deritei este nepoata secretarei generale a Consiliului Judeţean Cluj, Măriuca Pop, iar CJ Cluj a fost parte în litigiul menţionat înainte, condus de Marius Nicoară. Cu toate că instanţa a constatat  incompatibilitatea procuroarei Deritei, cererea omului de afaceri clujean a fost respinsă. O altă cerere respinsă este cea privitoare la înlăturarea ca probă a declaraţiilor lui Iulian Dascălu, deoarece acestea au fost obţinute prin constrângere, iar în acest sens stau mărturie declaraţiile lui Ioan Horoba şi Iuliu Mureşan, cărora acesta le-ar fi spus că nu a intenţionat să depună plângerea, dar a fost determinat să facă aceasta de către organele de anchetă.

Toată presa închiria la fel

Instanţa analizează acuzaţiile separate, începând cu infracţiunea de sprijin a unui grup infracţional organizat. În rechizitoriu se susţine că în perioada 2004-2006, Arpad Paszkany a virat societăţilor lui Liviu Man diverse sume de bani pentru înfiinţarea de noi publicaţii şi că i-a închiriat la preţuri modice mai multe birouri din Sigma Center pentru activităţile desfăşurate de “trustul de presă”. Din declaraţiile martorilor Octavian Hoandră, Adrian Avarvarei şi Nicoleta Nap ar fi rezultat, potrivit rechizitoriului, că Paszkany a finanţat deschiderea ziarului “Gazeta de Bucureşti” cu 200.000-300.000 euro.
În sentinţă se subliniază însă că din contractele depuse in faza de urmărire penală şi în instanţă, firma în care Arpad Paszkany are participare, închiria în mod usual spaţiu pentru birouri mai multor societăţi care editau diferite publicaţii, închiriere făcută în regim barter, în schimbul chiriei publicaţiile prestând publicitate firmelor omului de afaceri. Pe acest sistem au fost închiriate spaţii pentru Evenimentul Zilei Ediţia de Transilvania şi Monitorul de Cluj. Din declaraţiile lui Victor Popa şi George Petrule rezultă acelaşi lucru, şi anume că Paszkany obişnuia să îşi facă reclamă firmelor sale în schimbul chiriei oferite unor societăţi media. De asemenea, Gazeta de Cluj a înlocuit în spaţiul din Sigma o altă publicaţie, contractul de închiriere fiind încheiat de directorul acesteia. Astfel, instanţa concluzionează că închirierea de spaţiu Gazetei de Cluj contra publicitate s-a făcut în cadrul unor relaţii comerciale desfăşurate şi cu alte publicaţii, fără a exista vreo dovadă că această faptă ar avea o altă semnificaţie decât cea de natură comercială.
“În ceea ce priveşte sprijinirea grupului infracţional condus de Liviu Man prin finanţare, prin virarea unor sume de bani, trebuie spus încă de la început că învinuirea formulată este deosebit de vagă şi lipsită de conţinut. Astfel, în rechizitoriu nu sunt indicate sume concrete virate de Arpad Paszkany în scopul finanţării trustului gazeta, nu se indică modalitatea concretă de plată, nu se face referire la un mijloc concret de plată, la data virării unei sume, după cum nici nu sunt indicaţi martori care să fi perceput direct alocarea de către acesta a unor sume de bani respectivului grup şi nici a scopului în care au fost alocaţi”, scrie instanţa.

Mărturii bazate pe zvonuri

Instanţa discută şi declaraţiile invocate în rechizitoriu pentru susţinerea acuzaţiei de susţinere a unui grup infracţional. În ceea ce priveşte aceste declaraţii, se considera că învinuirea are un caracter cel puţin relativ, de generalitate, fără dovezi concrete, deoarece au fost formulate pe baza “discuţiilor purtate în mediul jurnalistic”. Hoandră, care instanţa subliniază că are cel puţin o animozitate cu Arpad Paszkany, este singurul care a avansat idea că acesta ar fi finanţat deschiderea Gazetei de Bucureşti cu 200.000-300.000 euro, dar susţine că aceasta se bazează doar pe zvonurile din mediul ziaristic, care el considera că nu este demn de încredere. Dupa analiza declaraţiilor celor trei martori menţionaţi mai sus, instanţa a considerat că nu s-a făcut dovada existenţei unei fapte de sprijinire a grupului în discuţie şi nici a finanţării Gazetei de Bucureşti.
Alte declaraţii analizate în sentinţă sunt cele ale martorilor Marius Nicoară, Mihai Petean, Daniela Stan, Simona Curcian, Chişu Ramona şi Dan Sorin, care rechizitoriul susţine că sunt convinşi că Paszkany susţinea financiar ziarele “trustului” Gazeta. Însă instanţa considera că nici acestea nu dovedesc sprijinirea “grupului infracţional”. Nici unul dintre martori nu a furnizat informaţii despre o faptă concretă sau vreo sumă concretă furnizată de omul de afaceri.
Rechizitoriul adaugă la seria argumentelor invalide convorbirile telefonice între Arpad Paszkany şi Liviu Man, convorbiri care, considera instanţa, sunt absolute normale, în condiţiile în care a fost dovedită existenţa unor relaţii comerciale între firmele celor doi. “Ceea ce însă trebuie subliniat, este faptul că din cuprinsul acelei convorbiri telefonice rezultă că Arpad Paszkany nici măcar nu cunoştea denumirea firmei prestatoare a publicităţii, respective nu cunoştea denumirea firmei lui Liviu Man, iar într-o asemenea situaţie nu se poate susţine cu putere de convingere că ar fi finanţat acea firmă în sensul prezentat de acuzare”, se arată în sentinţă.
Tot la capitolul învinuirii de sprijinire a “trustului Gazeta” , rechizitoriul arată că Gazeta de Cluj este un săptămânal editat de SC Loretto Press SRL Cluj-Napoca, la care sunt asociaţi Milena Man şi un off shore “Loretto European LLC” înregistrat în SUA. Acesta din urmă a deschis un cont în valoare de 30.000 USD pentru finanţarea publicaţiilor aparţinând  Gazetei. Instanţa subliniază însă că acest cont a fost deschis în 2003, pe când rechizitoriul susţine că sprijinirea grupului infracţional ar fi fost săvârşit de Paszkany în perioada 2004-2006, deci acesta nu poate fi luat în considerare ca argument că Paszkany ar fi sprijinit Gazeta. În plus, nu există vreo dovadă că patronul CFR ar avea vreo legătură cu contul respectiv.

Ziariştii nici nu îl cunoşteau direct pe Paszkany

În sprijinirea acuzaţiei de sprijinire a unui grup infracţional se vorbeşte în rechizitoriu şi despre influenţa pe care Arpad Paszkany ar fi avut-o asupra politicii redacţionale a publicaţiilor din “trustul” Gazeta. “În privinţa acestor împrejurări sau fapte, se impune precizarea că nici acestea nu pot face parte din conţinutul infracţiunii de sprijinire financiară sau în alt mod a grupului infracţional Gazeta. Toate cele invocate prin rechizitoriu la acest punct nu ţin de sprijinirea grupului infracţional Gazeta, pot constitui doar motivaţia acordării unui sprijin care până la acest moment nu a fost dovedit. Sprijinirea, în contextul dat presupune alocarea unor fonduri pentru asigurarea realizării scopului infracţional al grupului, noţiune cu totul distincta de un eventual control al articolelor publicate, aşa cum a fost sugerat”, mai arată instanţa în sentinţă.
Totuşi, instanţa a analizat declaraţiile martorilor, care au arătat de fapt că era o regulă în activitatea ziariştilor că nu pot scrie negative despre persoanele sau firmele care prestează publicitate prin publicaţia lor, iar Paszkany nu era sigura persoană despre care nu scriau, fiind indicate şi altele. Nu a existat nici o declaraţie din care să rezulte că omul de afaceri ar fi fost implicat în politica redacţională a ziarului sau ar fi solicitat publicarea sau nu a unor articole. “Ca o concluzie asupa aspectelor analizate, instanţa reţine că nu s-a făcut dovada indubitabilă a unui control exercitat de Arpad Paszkany asupra ziarelor trustului gazeta, iar acest control nu intră în conţinutul infracţiunii de sprijinire a grupului infracţional”. Paszkany nu a cunoscut nici structura şi nici modul de operare a unui “grup infracţional” la Gazeta, se arată în sentinţă. Din declaraţiile martorilor ziarişti la publicaţiile Gazetei, rezultă că nici ei şi nici membrii grupului nu-l cunoşteau pe omul de afaceri decât ca persoană publică, nu au purtat discuţii cu acesta, nu ştiu să se fi implicat în activitatea redacţională.
“În consecinţă, faţă de considerentele expuse în analizarea infracţiunii de sprijinire a grupului infracţional “trustul Gazeta” şi care au rezultat din materialul probator prezentat pe larg, instanţa constată că nu s-a dovedit existenţa unor fapte concrete, determinate, de sprijinire financiară sau material a acestui grup infracţional, astfel încât (…) va dispune achitarea inculpatului de sub învinuirea comiterii infracţiunii”.

Nici o dovadă că au existat ameninţări

În ceea ce priveşte acuzaţia de şantaj, rechizitoriul susţine că în perioada ianuarie-noiembrie 2006 Paszkany a determinat o campanile denigratoare prin publicaţiile “trustului Gazeta” la adresa lui Iulian dascălu şi l-a constrans prin ameninţări să-icedeze, pentru suma de 10.000 euro, o suprafaţă de teren de 13.974 mp situată în Cluj-Napoca, cu o valoare de circulaţie de 400.000 euro. Ameninţările la care se face referire au constat în inducerea unei temeri că Arpad Paszkany are pârghiile necesare pentru a bloca investiţiile lui Dascălu şi a-i provoca astfel pierderi de ordinul milioanelor de euro.
Prima parte a acuzaţiei, arată instanţa, nu se bazează pe nici o probă concretă, deoarece s-a arătat deja că Paszkany nu avea nici o influenţă asupra a ceea ce se scria în Gazeta, şi deci nu putea să demareze o campaniile denigratoare. În plus, mărturiile ziariştilor au demonstrat că materialele despre Dascălu au fost preluate de la alte publicaţii din ţară, iar Gazeta de Cluj nu a fost singurul ziar care a scris articole negative despre omul de afaceri ieşean. “Instanţa consideră pe de altă parte, că această campanie negativă împotriva lui Iulian Dascălu nu se încadrează în latura obiectivă a infracţiunii de şantaj pentru care a fost trimis în judecată înclupatul. Aceasta deoarece infracţiunea de şantaj se săvârşeşte prin ameninţări ori violenţe, iar prin rechizitoriu s-a arătat că Iulian Dascălu a fost constrans prin ameninţările lui Paszkany”, spune sentinţa.

Terenul de la Univers T era pus deoparte

Instanţa subliniază faptul că înainte de atribuirea mall-ului către Iulius prin licitaţie, Nicoară a cerut lui Radu Spânu, architect şef la momentul respective, să identifice un teren pentru construirea unui mall, care urma să fie atribuit direct către Iulius Group. “Martorul Nicoară Marius s-a dovedit a fi nesincer deoarece în faţa instanţei a afirmat că l-a cunoscut pe Iulian Dascălu doar ulterior declanşării procedurilor licitaţiei, negând şi faptul că a cerut identificarea unui teren pentru construirea unui mall de către Dascălu, după cum şi acesta a ascuns aceste aspecte”.
De asemenea, este evidenţiat faptul că Nicoară l-a căutat în repetate rânduri pe Arpad Paszkany pentru a-l convinge să renunţe la licitaţie, făcând diferite oferte, printre care a menţionat şi terenul care face obiectul acuzării. În sentinţă se arată că omul de afaceri a fost îndreptăţit să atace rezultatul licitaţiei şi nu din dorinţa de a-l şicana pe Iulian Dascălu pentru a-I ceda terenul de la CUG. Rechizitoriul susţine că oferta firmei South-East Eurometor (SEE), pe care o reprezenta Arpad Paszkany a fost net inferioară celei prezentate de Iulius. Cu toate acestea, un raport de constatare întocmit de DNA a concluzionat că licitaţia a fost trucată în favoarea Iulius Group. De aici, instanţa a concluzionat că oferta SEE a fost una serioasă, iar scopul său nu a fost să-l şantajeze pe Dascălu.

Tranzacţia a fost în defavoarea lui Paszkany

În plus, acţiunea în justiţie a lui Paszkany pentru contestarea rezultatului licitaţiei a venit după epuizarea canalelor administrative pe care aceasta se putea soluţiona. Instanţa Târgu-Mureş a dispus anularea licitaţiei, Iulian Dascălu văzându-şi astfel investiţia ameninţată. Acesta a fost momentul în care insistenţele pentru un târg cu Arpad Paszkany s-au intensificat. O serie de martori au arătat că atât Iulian dascălu, cât şi Nicoară au insistat să se întâlnească cu omul de afaceri clujean. Până la urmă a avut loc întâlnirea de la Vila Tuşa, unde Nicoară a înaintat oferta lui Dascălu, iar apoi cea din biroul avocatului Farkas, când au bătut palma pentru teren. Iniţial, Dascălu a vrut să facă donaţie, dar Paszkany a insistat să aibă loc o tranzacţie, 10.000 euro cash şi restul până la 250.000 euro in publicitate în schimbrul terenului de la CUG. Instanţa a subliniat faptul că oferta a venit din partea lui Dascălu şi că obligaţiile în publicitate ale lui Paszkany au fost achitate, iar în acest sens există probe la dosar. Astfel, se arată că asupra lui Dascălu nu s-au exercitat presiuni sau ameninţări, iar suma tranzacţiei nu a fost cea “derizorie” de 10.000 euro.
“Cele de mai sus demonstrează lipsa instanţiei din partea inculpatului şi deci a laturii subiective a infracţiunii. (…) Astfel, este real că a dobândit un teren cu 250.00 de euro (fără a se putea stabili cu certitudine că terenul ar fi valorat 400.000 euro), dar la fel de adevărat este şi că a fost determinat să renunţe la posibilitatea efectuării unor investiţii aducătore de profituri consistente, de valori ridicate (…) aşa fiind, folosul dobândit de inculpate este relativ sau inexistent, iar din perspective derulării faptelor se poate trage mai degrabă concluzia unor pierderi financiare.
Faţă de cele arătate instanţa va dispune achitarea inculpatului Arpad Paszkay de sub învinuirea infracţiunii de şantaj.”

Diana Gabor

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here