PLD Bihor pare sa fie rupt între doua tabere: „un grup de presiune” cu exponentii Ioan Hulea si Calin Puia si o „linie oficiala” – Gavril Gresenisan, Adelina Coste si Nicolae Mal. >>> Hulea & Puia aduc acuze grave presedintelui PLD Bihor – Gavril Grebenisan: tentativa de furt, „relatie de afiliatie cu Securitatea”, abuzuri si încalcari repetate ale statutului. >>> Grebenisan neaga acuzele si îl va actiona în instanta pe Ioan Hulea pentru declaratiile date reporterului GAZETEI. >>> Vicepresedintele Nicolae Mal, acuza membrii „grupului de presiune” ca îi dau telefoane de amenintare cu moartea.
În numarul trecut GAZETA scria, în exclusivitate, despre tensiunile care sunt în cadrul filialei bihorene a PLD. Dupa ce saptamâna trecuta vicepresedintele PLD, Ioan Hulea, nu a putut fi contactat pentru a raspunde acuzatiilor care i se aduceau, fostul ofiter de armata a luat legatura cu redactia noastra si a lansat un atac furibund la adresa presedintelui PLD Bihor, Gavril Grebenisan. Organizatia judeteana a liberal democratilor este un adevarat teatru de razboi al declaratiilor.
<h5>Cine este Ioan Hulea?</h5>
Ioan Hulea, vicepresedinte PLD Bihor, neaga ca ar fi fost ofiter de contrainformatii militare. Acesta ne-a prezentat o adeverinta de la comandamentul Centrului Militar Oradea în care se specifica ca a fost ofiter activ al MApN si a comandat numai subunitati din structurile Ministerului Apararii în perioada 20.08.1957 – 02.12.1989. „Legatura mea cu contrainformatiile militare, respectiv cu Directia a IV-a a Securitatii, a fost urmatoarea. Am avut dosar de urmarit pentru ca aveam rude în occident, în Republica Federala Germania, Statele Unite si în Danemarca… Nu am avut cum sa torn pe cineva, pe mine m-au turnat altii, am 127 de pagini de dosar în acest sens… Nu am avut de ce sa torn pe cineva, nu am putut fi santajat”.
Vicepresedintele PLD Bihor ne-a explicat ca mai exista o persoana, tot nu numele de Ioan Hulea, colonel în rezerva, care a fost chiar seful sau între anii 1980-1981. Fostul ofiter din regimul comunist, actual politician, ne-a precizat ca a trecut în rezerva cu doar câteva zile înaintea „loviturii de stat din 1989”. „În 6 septembrie am facut raportul de trecere în rezerva, am plecat la cerere. Noi cei care eram absolveti de liceu militar aveam un contract pe 9 ani cu Ministerul Apararii. Al meu expira în 20 sptembrie 1989. A trebui sa merg personal la ministrul apararii, Vasile Milea, sa-mi aprobe trecerea în rezerva”. Ioan Hulea ne-a mai declarat ca a fost comandant de subunitate în cadrul MApN la Aeroportul Oradea, iar între anii 1986-1989 a raspuns si de paza împotriva atacurilor teroriste. „Mi se dadea ordin, indicativul, din acel moment trebuia sa pot reactiona în 12 minute de la telefonul pe care îl primeam. Activitatea mea era strict operativa, de atac asupra atacului terorist care putea avea loc asupra aeroportului. Activitatea mea era strict operativa, primeam ordinul de la comandantul de divizie din Oradea. Divizia 11 mecanizata de la Oradea a fost cea mai mare unitate din România dupa Garnizoana Bucuresti”. Ioan Hulea ne-a precizat ca, în legatura cu trecutul sau, nu are constiinta încarcata cu absolut nimic.
<h5>Relatia Hulea – Vizer</h5>
„Marius Vizer este prietenul meu, de 34 de ani. Nu stabileste nimeni, nici Grebenisan si niciun ziar din aceasta tara si din aceasta lume, cine ar putea fi prietenii mei… În acesti 34 de ani poate ca m-a dezamagit, poate ca eu l-am dezamagit si cu asta basta, prietenii nu putem sa-i judecam, pe noi ne judeca doar Dumnezeu”.
Ioan Hulea a mai precizat ca a fost coleg de liceu, din clasa a IX-a, cu Marius Vizer (actualul presedinte al Federatiei Internationale de Judo), la liceul militar din Câmpulung-moldovenesc. „Am fost prieten cu el de atunci si am sa-i fiu si daca stiu ca de mâine am sa manânc numai pâine cu apa. Am sa-i ramân prieten, pentru mine prietenia este un lucru mare. Faptul ca îi sunt consilier nu este adevarat, am fost angajatul lui, am fost directorul grupului de firme Liberty în perioada 2002-2004. Niciodata domnul Vizer nu mi-a cerut sa fac un lucru ilegal. Cât am lucrat pentru dânsul am citit cu atentie toate documentele pe care mi-am pus stampila si semnatura”.
<h5>Amenintari sau elucubratii?</h5>
În numarul trecut al GAZETEI, vicepresedintele PLD Nicolae Mal sustinea ca în opinia sa în proportie de 99% telefoanele de amenintare pe care le-a primit vin din partea unor colegi de partid. Printre cei indicati erau chiar Ioan Hulea si Puia Calin. „În opinia mea astea sunt elucubratiile unor frustrati”, ne-a declarat fostul ofitet de armata. „Stiti de ce acest individ, colegul nostru mai tânar, face aceste afirmatii? Pentru simplul fapt ca dânsul plateste o mai veche datorie. Domnul Nicu Mal a fost pus într-o situatie de a fi dat afara din învatamânt si cineva a sunat pentru el sa fie mentinut pe postul de profesor de la Bratca. Telefoanele de amenintare sunt o facatura, numai ca Nicu Mal trebuie sa plateasca o datorie si a fost folosit ca un instrument”, spune vicepresedintele PLD Bihor, Calin Puia.
<h5>Grebenisan contestat</h5>
Puia Calin si Ioan Hulea nu recunosc nici apartenenta la un „asa-zis grup de presiune” din cadrul PLD Bihor. „Linia oficiala a partidului este linia majoritatii nu este linia unei anumite persoane”, considera Puia. „Echipa de conducere în frunte cu Gavril Grebenisan este alcatuita din 17 oameni. Nu este vorba de niciun grup de presiune, este vorba ca 9 din cei 17 au avut pareri diferite fata de echipa de conducere care este alcatuita din Gavril Grebenisan si Adelina Coste, acest Nicu Mal este folosit pe post de element de manevra pentru ei… Gavril Grebenisan si Adelina Coste se considera for de conducere, iar noi trebuie sa fim masa de manevra. Cine nu este de acord cu ce spun ei înseamna ca este dusman”, riposteaza Ioan Hulea acuzatiilor aduse în numarul trecut al GAZETEI de catre presedintele PLD Bihor, Gavril Grebenisan.
<h5>Extindere cu probleme</h5>
„Extinderea de birou (propusa de Gavril Grebenisan –n. red.) era inutila si nestatutara. Membri supleanti ai Biroului Executiv Judetean pot înlocui oameni care se retrag, atunci îi înlocuiesc. Nu poate sa fie extins doar prin conferinta judeteana… Noi nu consideram ca este o ruptura, noi avem puncte de vedere diferite… ne-am minunat ca acesti colegi de-ai nostri au venit sa faca presiuni prin intermediul presei, sa ne puna în cârca lucruri de care habar nu avem… S-a creat o situatie de presiune la adresa membrilor la propunerea domnului presedinte, fiind si în campanie, nemaiavând dialog cu domnul presedinte, nu ne mai raspundea la telefon, am considerat ca trebuie sa mergem sa vorbim cu presedintele executiv Gheorghe Flutur”, spune Calin Puia. Conform celor sustinute de Puia si Hulea, Gavril Grebenisan ar fi trântit telefonul în nas lui Gheorghe Flutur. „Efectiv s-a saturat de ce i-a spus peresedintele, a vazut ca nu îi da dreptate si i-a închis telefonul domnului Flutur. A spus la revedere si a închis telefonul”.
<h5>Sediu închis?</h5>
Cei doi vicepresedinti ai PLD sustin ca în perioada campaniei electorale sediul partidului a fost închis, iar sedintele care trebuiau sa fie tinute de doua ori pe saptamâna nu au mai avut loc. „Nu stim de ce s-a închis sediul. Am stabilit sa ne întâlnim de doua ori pe saptamâna pe timpul campaniei. S-au tinut doar în prima saptamâna, dupa ce ne-am abatut de la asa-zisa linie oficiala, ne-a trezit ca suntem grup de presiune… Am sunat pe secretara si am spus ca avem sedinta sa vina se ne deschida sediul. A spus ca nu poate ca a spus domnul Grebenisan sa nu va deschid. Cum se poate asa ceva?”, contiua Calin Puia. „El (Gavril Grebenisan – n. red.) a decis neconform cu statutul, decizia lui este atât de paralela cu statutul ca sinele de cale ferata. S-a tinut o singura sedinta în prima saptamâna de campanie, este un abuz si o noua încalcare a statutului”, puncteaza Ioan Hulea.
Excluderi si „matraseli”?
